Cuprins
29 relaţii: Austrasia, Childebert I, Chlodomer, Chlothar I, Clovis I, Dinastia Merovingiană, Domeniul Soissons, Franci, Galia, Gepizi, Goți, Imperiul Roman de Răsărit, Limba franceză, Listă de regi franci, Longobarzi, Metz, Ostrogoți, Paris, Reims, Theudebald, Theuderic I, Veneția, Wacho, 532, 533, 534, 545, 547, 548.
- Decese în anii 540
- Nașteri în 500
Austrasia
Austrasia în anul 752 Austrasia a reprezentat partea nord-estică a regatului francilor merovingieni, cuprinzând părți ale estului Franței, vestului Germaniei, Belgiei și Olandei de astăzi.
Vedea Theudebert I și Austrasia
Childebert I
Childebert I (Rheims, c.496 – 13 decembrie 558) a fost regele franc al Parisului, făcând parte din Dinastia Merovingiană, unul dintre cei patru fii ai lui Clovis I care și-au împărțit regatul francilor la moartea tatălui lor în 511.
Vedea Theudebert I și Childebert I
Chlodomer
Chlodomer Chlodomer, scris și Clodomir sau Clodomer (născut c. 495) a fost al doilea din cei patru fii ai lui Clovis I, rege al francilor.
Vedea Theudebert I și Chlodomer
Chlothar I
Chlothar I (numit și Clotaire sau Chloderic, supranumit le Vieux sau cel Bătrân) (497 – 561), rege al francilor, a fost unul dintre fiii lui Clovis.
Vedea Theudebert I și Chlothar I
Clovis I
Clovis I (scris și Chlodowech sau Chlodwig, franceza modernă Louis, olandeza modernă Lodewijk, germana modernă Ludwig) (ca. 466 – 27 noiembrie 511) a fost primul rege al francilor care a unit această națiune în întregime.
Vedea Theudebert I și Clovis I
Dinastia Merovingiană
Merovingienii au fost o dinastie de regi franci care au domnit peste o zonă cu suprafață variabilă în Franța și Germania de astăzi începând cu secolul al V-lea și până în secolul al VIII-lea.
Vedea Theudebert I și Dinastia Merovingiană
Domeniul Soissons
În perioada de tranziție dintre antichitate și evul mediu, două state din nord-vestul Franței de astăzi au purtat numele de Domeniul Soissons.
Vedea Theudebert I și Domeniul Soissons
Franci
Harta Europei, Migrarea popoarelor fiind indicate cu săgeți, se pot vedea și așezarea germanilor în cadrul Imperiului Roman Francii erau un popor germanic din vest (în traducere cei liberi sau cei curajoși).
Vedea Theudebert I și Franci
Galia
Galia (în latină Gallia, și în greacă Galatia) a fost regiunea Europei de Vest care includea nordul Italiei moderne, Franța, Belgia, Elveția occidentală și părți ale Olandei și ale Germaniei pe partea vestică a fluviului Rin.
Vedea Theudebert I și Galia
Gepizi
Gepizii au fost migratori de origine germanică care în secolul al V-lea s-au stabilit în Bazinul Pannonic, ajungând și în vestul Transilvaniei, Banat și culoarul Oltului într-o perioadă în care administrația și armata Imperiului Roman își mutase centrul de greutate din Dacia romană la sud de Dunăre.
Vedea Theudebert I și Gepizi
Goți
Goții (în Gotică: gutans Unicode: 𐌲𐌿𐍄𐌰𐌽𐍃, "Gutans") au fost un popor germanic răsăritean.
Vedea Theudebert I și Goți
Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.
Vedea Theudebert I și Imperiul Roman de Răsărit
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Vedea Theudebert I și Limba franceză
Listă de regi franci
Regatele francilor au fost conduse de două mari dinastii: Dinastia Merovingiană (care au creat imperiul francilor) și, mai târziu, Dinastia Carolingiană.
Vedea Theudebert I și Listă de regi franci
Longobarzi
Migrația longobarzilor în sec. IV-VIII (albastru) Longobarzii (în latină langobardi; nume alternativ lombarzi) erau triburi germanice - potrivit lui Tacit, din grupul suebilor - originare din nordul Europei, Scandinavia și teritorii astăzi situate în estul Germaniei și Polonia, respectiv între coasta Balticii și fluviul Elba.
Vedea Theudebert I și Longobarzi
Metz
Metz este un oraș în nord-estul Franței, prefectura departamentului Moselle din regiunea Grand Est.
Vedea Theudebert I și Metz
Ostrogoți
Regatul ostrogoților la maxima extindere, în timpul domniei lui Theodoric cel Mare. Ostrogoții formează una din ramurile goților, popor germanic venit din regiunile Mării Baltice și stabilit în secolul al IV-lea pe un teritoriu care astăzi aparține Ucrainei și Rusiei meridionale, la nord de Marea Neagră.
Vedea Theudebert I și Ostrogoți
Paris
Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.
Vedea Theudebert I și Paris
Reims
Reims, este un oraș în Franța, sub-prefectură a departamentului Marne, în provincia istorică Champagne și regiunea Grand Est.
Vedea Theudebert I și Reims
Theudebald
Theudebald sau Theodebald (în limba engleză, Theobald; în limba franceză, Thibaud sau Théodebald; în limba germană, Theudowald) (n.535–d.555), fiul lui Theudebert I și al Deuteriei, a fost regele orașelor Metz, Rheims, sau al Austrasiei—cum s-a mai numit domeniul său—din 547 sau 548 până în 555.
Vedea Theudebert I și Theudebald
Theuderic I
Theuderic I (sau Theuderich, Theoderic, sau Theodoric; în franceză, Thierry) (484 – 533 sau 534) a fost regele merovingian al orașelor Metz, Rheims, sau al Austrasiei — așa cum s-a mai numit regatul său — din 511 până în 533 sau 534.
Vedea Theudebert I și Theuderic I
Veneția
Bazilica San Marco thumb Veneția (în, în venețiană Venèxia sau Venèzsia sau) este principalul oraș al regiunii Veneto și al Italiei nord-orientale.
Vedea Theudebert I și Veneția
Wacho
Wacho (sau Waccho; probabil Waldchis) (d. 539) a fost rege al longobarzilor anterior pătrunderii longobarzilor în Italia, începând de la o dată necunoscută (probabil din jur de 510) până la moarte.
Vedea Theudebert I și Wacho
532
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 480 Anii 490 Anii 500 Anii 510 Anii 520 - Anii 530 - Anii 540 Anii 550 Anii 560 Anii 570 Anii 580 Ani: 527 528 529 530 531 - 532 - 533 534 535 536 537 ----.
Vedea Theudebert I și 532
533
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 480 Anii 490 Anii 500 Anii 510 Anii 520 - Anii 530 - Anii 540 Anii 550 Anii 560 Anii 570 Anii 580 Ani: 528 529 530 531 532 - 533 - 534 535 536 537 538 ----.
Vedea Theudebert I și 533
534
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 480 Anii 490 Anii 500 Anii 510 Anii 520 - Anii 530 - Anii 540 Anii 550 Anii 560 Anii 570 Anii 580 Ani: 529 530 531 532 533 - 534 - 535 536 537 538 539 ----.
Vedea Theudebert I și 534
545
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 490 Anii 500 Anii 510 Anii 520 Anii 530 - Anii 540 - Anii 550 Anii 560 Anii 570 Anii 580 Anii 590 Ani: 540 541 542 543 544 - 545 - 546 547 548 549 550 ----.
Vedea Theudebert I și 545
547
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 490 Anii 500 Anii 510 Anii 520 Anii 530 - Anii 540 - Anii 550 Anii 560 Anii 570 Anii 580 Anii 590 Ani: 542 543 544 545 546 - 547 - 548 549 550 551 552 ----.
Vedea Theudebert I și 547
548
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 490 Anii 500 Anii 510 Anii 520 Anii 530 - Anii 540 - Anii 550 Anii 560 Anii 570 Anii 580 Anii 590 Ani: 543 544 545 546 547 - 548 - 549 550 551 552 553 ----.
Vedea Theudebert I și 548
Vezi și
Decese în anii 540
- Dionisie cel Smerit
- Simpliciu din Cilicia
- Theudebert I
Nașteri în 500
- Belizarie
- Procopius din Cezareea
- Teodora I
- Theudebert I
- Tribonian
Cunoscut ca Théodebert I, Theodebert I al francilor.