acces mai rapid decât browser-ul!
28 relaţii: Bârlad, Căpitan (grad militar), Emil Bodnăraș, Erou al Muncii Socialiste, Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, Familia Regală a României, Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial), General de brigadă, Germania Nazistă, Gheorghe Avramescu, Guvernul Petru Groza (1), Ion Antonescu, Ion Negulescu, Lista miniștrilor apărării naționale ai României, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Mihail Lascăr, Ordinul „Coroana României”, Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”, Ordinul național „Steaua României”, Petru Groza, Primul Război Mondial, Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, 1887, 1945, 1946, 29 noiembrie, 5 septembrie, 7 martie.
Bârlad
Bârlad este un municipiu în județul Vaslui, Moldova, România.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Bârlad · Vezi mai mult »
Căpitan (grad militar)
Însemnul de '''căpitan''' în Armata Română. Termenul „căpitan” reprezintă denumirea unui grad militar al forțelor terestre, sinonim cu căpitan (căpitan locotenent) pentru forțele navale, și cu căpitan pentru forțele aeriene.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Căpitan (grad militar) · Vezi mai mult »
Emil Bodnăraș
Emil Bodnăraș (n. 10 februarie 1904, satul Iaslovăț, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – d. 24 ianuarie 1976, București) a fost un lider comunist român, ofițer al Armatei Române, participant la lovitura de stat de la 23 de August și spion sovietic.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Emil Bodnăraș · Vezi mai mult »
Erou al Muncii Socialiste
Erou al Muncii Socialiste (în) a fost un titlu onorific al Uniunii Sovietice și al statelor din cadrul Pactului de la Varșovia.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Erou al Muncii Socialiste · Vezi mai mult »
Școala Militară de Infanterie și Cavalerie
Școala Militară de Infanterie și Cavalerie era unica instituție militară de învățământ pentru formarea ofițerilor având un caracter mixt, în sensul că pregătirea elevilor urma două direcții: pregătirea elevilor ca ofițeri în armele infanteriei și cavaleriei, precum și pregătirea, într-o etapă ulterioară, a ofițerilor-elevi care urmau specializarea în armele artileriei și geniului.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Școala Militară de Infanterie și Cavalerie · Vezi mai mult »
Familia Regală a României
Familia Regală a României sau Dinastia Română (numită uneori și „Casa Regală a României”, însă denumirea generează confuzii) este o instituție regală ce desfășoară, în numele României, activități publice de reprezentare a națiunii.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Familia Regală a României · Vezi mai mult »
Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)
Frontul de Răsărit al celui de Al Doilea Război Mondial a fost teatrul războiului dintre patru țări ale puterilor Axei (Germania nazistă, Italia, Ungaria, România) pe de-o parte, și Uniunea Sovietică pe de altă parte, începând cu iunie 1941 până în mai 1945.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »
General de brigadă
Însemnul de general de brigadă în Armata Română. Generalul de brigadă este un grad de ofițer superior colonelului și inferior generalului-maior.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și General de brigadă · Vezi mai mult »
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Germania Nazistă · Vezi mai mult »
Gheorghe Avramescu
alt.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Gheorghe Avramescu · Vezi mai mult »
Guvernul Petru Groza (1)
Guvernul Petru Groza (1) a fost un consiliu de miniștri care a guvernat România în perioada 6 martie 1945 - 30 noiembrie 1946.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Guvernul Petru Groza (1) · Vezi mai mult »
Ion Antonescu
Ion Antonescu a fost un ofițer de carieră (mareșal) și om de stat român, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost cel de-al 43-lea prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Ion Antonescu · Vezi mai mult »
Ion Negulescu
Generalul Ion Negulescu. C. P. Ion Negulescu (n. 1 aprilie 1887, Turnu Măgurele – d. 1 aprilie 1949, Închisoarea Jilava) a fost un general român, care a îndeplinit funcția de Ministru al Războiului în Guvernul Nicolae Rădescu (6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945).
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Ion Negulescu · Vezi mai mult »
Lista miniștrilor apărării naționale ai României
Drapelul Ministrului Apărării Naționale Această listă prezintă miniștrii Ministerului Apărării Naționale din România.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Lista miniștrilor apărării naționale ai României · Vezi mai mult »
Lovitura de stat de la 23 august 1944
23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Lovitura de stat de la 23 august 1944 · Vezi mai mult »
Mihail Lascăr
Mihail Lascăr (n. 8 noiembrie 1889, Târgu Jiu – d. 24 iulie 1959, București) a fost un politician și general de armată român, ministru al Apărării Naționale în anii 1946-1947.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Mihail Lascăr · Vezi mai mult »
Ordinul „Coroana României”
Ordinul „Coroana României” a fost înființat de regele Carol I în 14 martie 1881, după ce România a fost proclamată regat.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Ordinul „Coroana României” · Vezi mai mult »
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” este cea mai înaltă distincție militară de război a României, instituită de regele Ferdinand prin Înaltul Decret nr.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” · Vezi mai mult »
Ordinul național „Steaua României”
Ordinul național Steaua României Ordinul național „Steaua României” este cea mai înaltă distincție oferită de statul român.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Ordinul național „Steaua României” · Vezi mai mult »
Petru Groza
Petru Groza (n. 7 decembrie 1884, Băcia, Hunedoara – d. 7 ianuarie 1958, București) a fost un avocat și om politic român, prim-ministru în primele guverne comuniste ale României, între 1945 și 1952.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Petru Groza · Vezi mai mult »
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »
Universitatea Națională de Apărare „Carol I”
Universitatea Națională de Apărare „Carol I” este continuatoarea școlii de stat major fondate în anul 1889, de către generalul Ștefan Fălcoianu cu denumirea inițială Școala Superioară de Resbel (după ortografia vremii).
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și Universitatea Națională de Apărare „Carol I” · Vezi mai mult »
1887
1887 (MDCCCLXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și 1887 · Vezi mai mult »
1945
1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și 1945 · Vezi mai mult »
1946
1946 (MCMXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și 1946 · Vezi mai mult »
29 noiembrie
---- 29 noiembrie este a 333-a zi a calendarului gregorian și a 334-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și 29 noiembrie · Vezi mai mult »
5 septembrie
---- 5 septembrie este a 248-a zi a calendarului gregorian și a 249-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și 5 septembrie · Vezi mai mult »
7 martie
---- 7 martie este a 66-a zi a calendarului gregorian și ziua a 67-a în anii bisecți.
Nou!!: Constantin Vasiliu-Rășcanu și 7 martie · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Constantin Vasiliu-Răşcanu, Constantin vasiliu-răşcanu, Constantin vasiliu-rășcanu, Vasile Constantin Vasiliu Raşcanu, Vasile Constantin Vasiliu Rașcanu, Vasile Constantin Vasiliu Răşcanu, Vasile Constantin Vasiliu Rășcanu.
