Cuprins
31 relaţii: Abdicare, Alexie al III-lea Angelos, Catolicism, Dalmația, Dinastia Nemanjić, Districtul Toplica, Doclea, Țaratul Vlaho-Bulgar, Eudokia Angelina, Ștefan I Prvovenčani, Ștefan Nemanja, Imperiul Roman de Răsărit, Imre al Ungariei, Jupân, Kotor, Luca Evanghelistul, Manastir Morača, Manuel I Comnen, Mare principe, Marea Adriatică, Marele Principat al Serbiei, Mănăstirea Hilandar, Muntele Athos, Niš, Papa Inocențiu al III-lea, Râul Nișava, Regatul Ungariei (1000–1538), Sfântul Sava, Travunia, Zahumlia, 1202.
Abdicare
Abdicarea (a renunța; de la ab însemnând "de la" și dicare, a declara, a proclama că nu face parte din) este actul prin care o persoană renunță și cedează funcția sa înainte de expirarea termenului corespunzător pentru exercitarea acesteia.
Vedea Vukan Nemanjić și Abdicare
Alexie al III-lea Angelos
Alexios al III-lea Angelos (în greacă: Αλέξιος Γ' Άγγελος) (c. 1153–1211) a fost un împărat bizantin între martie 1195 și 18 iulie 1203.
Vedea Vukan Nemanjić și Alexie al III-lea Angelos
Catolicism
Catolicismul (din, katholikos, „atoatecuprinzător”) este un sistem doctrinar exprimat în teologia latină și tradiția Bisericii Catolice.
Vedea Vukan Nemanjić și Catolicism
Dalmația
Harta Dalmației în Croația Dalmația (în croată Dalmacija, în italiană Dalmazia, in maghiară Dalmácia) este o regiune de pe coasta estică a Mării Adriatice, în Croația de astăzi și o mică parte în Muntenegru, de la insula Rab în nord-vest până la Golful Kotor în sud-est.
Vedea Vukan Nemanjić și Dalmația
Dinastia Nemanjić
Dinastia Nemanjić (pronunțat „Nemanici”, Sârbă: pl. Немањићи, Nemanjići) a fost cea mai importantă dinastie medievală sârbească, și una dintre cele mai importante în Europa de Sud-Est.
Vedea Vukan Nemanjić și Dinastia Nemanjić
Districtul Toplica
Districtul Toplica (în sârbă Топлички округ) este o unitate administrativă de gradul I, situată în partea de nord a Serbiei.
Vedea Vukan Nemanjić și Districtul Toplica
Doclea
Diocleea, Dioclea sau Doclea (Duklja în sârbește sau în alfabetul chirilic sârbesc: Дукља) a fost un principat medieval cu teritorii ereditare, care se întindeau în regiunile de lângă mare ale Albaniei și Muntenegrului de astăzi, din Kotor la vest de râul Bojana la est, de izvoarele râurilor Zeta și Morača la nord.
Vedea Vukan Nemanjić și Doclea
Țaratul Vlaho-Bulgar
Al doilea țarat bulgar (1185-1258, denumit Țaratul româno-bulgar de unii istorici români sau Al doilea țarat bulgar de bulgari și de istoriografia internațională, 1185-1396) a fost un stat multietnic (regat) apărut la Dunărea de jos în 1186, odată cu victoria bulgarilor și vlahilor răsculați din sudul Dunării împotriva Imperiului bizantin, și dispărut în 1260 prin fragmentarea în state mai mici, cucerite în jur de 1396 de către Imperiul otoman.
Vedea Vukan Nemanjić și Țaratul Vlaho-Bulgar
Eudokia Angelina
Eudokia Angelina (sau Eudocia Angelina) (în, în; n. în jurul anului 1173 - a murit sau mai târziu) a fost consoarta regelui Ștefan I Prvovenčani al Serbiei din cca.
Vedea Vukan Nemanjić și Eudokia Angelina
Ștefan I Prvovenčani
Stefan Nemanjić (în sârbă chirilică: Стефан Немањић) sau Ștefan cel întâi încoronat (în / Ștefan Prvovenčani) a fost Mare Prinț al Serbiei din 1196 până în 1217 (cu o pauză între anii 1202 - 1204 când a fost detronat de fratele său Vukan) și rege încoronat al Serbiei din 1217 până la moartea sa în 1228.
Vedea Vukan Nemanjić și Ștefan I Prvovenčani
Ștefan Nemanja
Ștefan Nemanja (în sârbă chirilică: Стефан Немања) a fost Marele Prinț (Veliki Župan) al Marelui Principat al Sârbiei (cunoscut și sub numele de Raška, lat. Rascia) din 1166 până în 1196.
Vedea Vukan Nemanjić și Ștefan Nemanja
Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.
Vedea Vukan Nemanjić și Imperiul Roman de Răsărit
Imre al Ungariei
Încoronarea lui Imre al Ungariei Imre al Ungariei sau Emeric al Ungariei (în, iar în) a fost rege al Ungariei din 1196 până în 1204, făcând parte din Dinastia Árpád.
Vedea Vukan Nemanjić și Imre al Ungariei
Jupân
Jupân este un titlu onorific dat odinioară, în Evul Mediu, boierilor și dregătorilor (atâta vreme cât erau în funcție).
Vedea Vukan Nemanjić și Jupân
Kotor
Kotor (chirilic: Котор; în latină: Acruvium; în greacă: Ασκρηβιον, Askrèvion; în italiană: Càttaro) este un oraș de coastă din Muntenegru, localizat în partea retrasă a golfului Kotor.
Vedea Vukan Nemanjić și Kotor
Luca Evanghelistul
Luca Evangelistul (în, alfabetizat: Luka, Louka; în, Loukás) este unul dintre cei patru evangheliști, fiind considerat de către tradiția creștină autorul Evangheliei după Luca și a cărții Faptele Apostolilor.
Vedea Vukan Nemanjić și Luca Evanghelistul
Manastir Morača
Manastir Morača este un sat din comuna Kolašin, Muntenegru.
Vedea Vukan Nemanjić și Manastir Morača
Manuel I Comnen
Manuel I Comnen a fost un împărat Bizantin din secolul al XII-lea, a cărui domnie a avut un rol crucial în istoria Bizanțului și a zonei Mediterane.
Vedea Vukan Nemanjić și Manuel I Comnen
Mare principe
Mare principe este un titlu monarhic european intermediar între principe suveran și rege.
Vedea Vukan Nemanjić și Mare principe
Marea Adriatică
Marea Adriatică (latină Mare Adriaticum; italiană Mare Adriatico; croată, bosniacă și sârbocroată Jadransko more sau scurt Jadran; slovenă Jadransko morje; albaneză Deti Adriatik sau scurt Adriatiku), este un braț al Mării Mediterane, separând Peninsula Italică de Peninsula Balcanică.
Vedea Vukan Nemanjić și Marea Adriatică
Marele Principat al Serbiei
Marele Principat al Serbiei sau Rascia (în sârbă Велика кнежевина Србија) a fost un stat medieval, fondat în 1090, care și-a terminat existența mai târziu, în 1217, odată cu ridicarea statutului acestor teritorii la „regat”.
Vedea Vukan Nemanjić și Marele Principat al Serbiei
Mănăstirea Hilandar
Mănăstirea Hilandar (în) este o mănăstire de pe Muntele Athos.
Vedea Vukan Nemanjić și Mănăstirea Hilandar
Muntele Athos
Muntele Athos sau Atos (în greaca modernă Άγιοv Όρος - Sfântul Munte) este un munte (2.033 m) și o peninsulă (cu lungimea de 60 km și o lățime ce variază între 8 și 12 km, aria totală fiind de 360 km pătrați) în nord-estul Greciei, în regiunea grecească Macedonia Centrală, unde își au locul 20 de mănăstiri, 12 schituri și o mulțime de chilii călugărești ortodoxe, în care trăiesc mai mult de 1.500 de monahi ortodocși (datele recensământului grec din 2011 indică o populație de 1.830 călugări).
Vedea Vukan Nemanjić și Muntele Athos
Niš
Niš este un oraș aflat în partea de sud a Serbiei, în districtul Nišava.
Vedea Vukan Nemanjić și Niš
Papa Inocențiu al III-lea
Papa Inocențiu al III-lea (Giovanni Lotario, conte de Segni) a fost al 176-lea Papă al Bisericii Catolice de la 8 ianuarie 1198 până la moartea sa, la 16 iulie 1216.
Vedea Vukan Nemanjić și Papa Inocențiu al III-lea
Râul Nișava
Râul Nișava (în și), cu lungimea de, cu suprafața bazinului hidrografic de, curge în Bulgaria și sudul Serbiei.
Vedea Vukan Nemanjić și Râul Nișava
Regatul Ungariei (1000–1538)
Regatul Ungariei în Evul Mediu a fost o monarhie multientnică din Europa Centrală.
Vedea Vukan Nemanjić și Regatul Ungariei (1000–1538)
Sfântul Sava
Sfântul Sava (în; c. 1175 – 27 ianuarie 1235) a fost un prinț sârb a Zahumliei și călugăr ortodox, primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe autocefale, creatorul literaturii și legislației sârbe, fondatorul Mănăstirii Hilandaru de pe Muntele Athos și un diplomat.
Vedea Vukan Nemanjić și Sfântul Sava
Travunia
Doclea, Zahumlia, Travunia și Pagania în secolul al IX-lea Travunia (Sârbă: Травунија, Travunija, Greacă: Τερβουνια, Tervounia) a fost o regiune medievală, unitate administrativă și principat ce făcea parte din Serbia Medievală (850-1371).
Vedea Vukan Nemanjić și Travunia
Zahumlia
Zahumlia sau Zachumlia (în /Захумље), de asemenea, denumit Hum, a fost un principat medieval situat în regiunile moderne din Herțegovina și Dalmația de sud (în prezent părți din Bosnia și Herțegovina și, respectiv, Croația).
Vedea Vukan Nemanjić și Zahumlia
1202
1202 (MCCII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Vukan Nemanjić și 1202