Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Abatere (lingvistică) și Interferență lingvistică

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Abatere (lingvistică) și Interferență lingvistică

Abatere (lingvistică) vs. Interferență lingvistică

În lingvistică, termenul abatere (eroare, greșeală, incorectitudine) denumește în general nerespectarea unei reguli în folosirea unei limbiBidu-Vrănceanu 1997, p. 11. Interferența lingvistică este un fenomen cauzat de contactul lingvistic, constând în influența pe care un sistem lingvistic (limbă, varietate de limbă) o exercită asupra altuiaBussmann 1998, p. 581.

Similarități între Abatere (lingvistică) și Interferență lingvistică

Abatere (lingvistică) și Interferență lingvistică au 27 lucruri în comun (în Uniunpedie): Angela Bidu-Vrănceanu, Împrumut (lingvistică), Consoană fricativă uvulară sonoră, Consoană vibrantă alveolară, Cuvânt, Cuvânt telescopat, Dialect, Fonetică, Gen gramatical, Gramatică, Lexic, Limba engleză, Limba franceză, Limba germană, Limba română, Limba rusă, Limba spaniolă, Limbă (comunicare), Limbă standard, Morfologie (lingvistică), Prepoziție, Pronunție, Propoziție gramaticală, Semantică, Sintagmă, Sintaxă, Varietate (lingvistică).

Angela Bidu-Vrănceanu

Angela Vrănceanu (născută Bidu) este o specialistă în semantică, lexicologie, lingvistică teoretică și aplicată, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București.

Abatere (lingvistică) și Angela Bidu-Vrănceanu · Angela Bidu-Vrănceanu și Interferență lingvistică · Vezi mai mult »

Împrumut (lingvistică)

În lingvistica comparativă, lingvistica istorică și sociolingvistică, termenul împrumut denumește preluarea unor elemente lingvistice de către un idiom (limbă, dialect) de la alt idiomCrystal 2008, p. 58.

Împrumut (lingvistică) și Abatere (lingvistică) · Împrumut (lingvistică) și Interferență lingvistică · Vezi mai mult »

Consoană fricativă uvulară sonoră

În fonetică, consoana fricativă uvulară sonoră este un sunet care apare în unele limbi vorbite.

Abatere (lingvistică) și Consoană fricativă uvulară sonoră · Consoană fricativă uvulară sonoră și Interferență lingvistică · Vezi mai mult »

Consoană vibrantă alveolară

În fonetică, consoana vibrantă alveolară este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.

Abatere (lingvistică) și Consoană vibrantă alveolară · Consoană vibrantă alveolară și Interferență lingvistică · Vezi mai mult »

Cuvânt

În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.

Abatere (lingvistică) și Cuvânt · Cuvânt și Interferență lingvistică · Vezi mai mult »

Cuvânt telescopat

Tipuri de furculinguri În lingvistică, prin cuvânt telescopat se înțelege în general un cuvânt nou format prin combinarea a două cuvinte existente, astfel încât cel puțin unul din ele este trunchiat.

Abatere (lingvistică) și Cuvânt telescopat · Cuvânt telescopat și Interferență lingvistică · Vezi mai mult »

Dialect

În lingvistică, termenul dialect (Iarțeva 1990, articolul „dialect”.Crystal 2008, pp. 142–143.. Acest înțeles dat termenului este propriu mai ales lingvisticii americaneBidu-Vrănceanu 1997, p. 162.. În alte lingvistici, cum sunt cea românească, cea franceză, cea germană sau cea maghiară, în mod curent, prin dialect se înțelege o varietate regională a limbiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 307.Dubois 2002, pp. 143–144.Kálmán și Trón 2007, p. 34–35.. Pentru celelalte tipuri de varietăți, autorii care limitează termenul la sensul regional folosesc termenul „sociolect”, relativ recent introdus de sociolingvistică. Se mai întâlnește și sintagma „dialect istoric” sau „dialect temporal”, folosită pentru o limbă într-o anumită perioadă a istoriei sale, ex. „engleza elisabetană”, engleza britanică a secolului al XVII-lea” etc.. În acest articol dialectul se tratează ca varietate regională.

Abatere (lingvistică) și Dialect · Dialect și Interferență lingvistică · Vezi mai mult »

Fonetică

Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p. 205–206.

Abatere (lingvistică) și Fonetică · Fonetică și Interferență lingvistică · Vezi mai mult »

Gen gramatical

În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.

Abatere (lingvistică) și Gen gramatical · Gen gramatical și Interferență lingvistică · Vezi mai mult »

Gramatică

Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.

Abatere (lingvistică) și Gramatică · Gramatică și Interferență lingvistică · Vezi mai mult »

Lexic

Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.

Abatere (lingvistică) și Lexic · Interferență lingvistică și Lexic · Vezi mai mult »

Limba engleză

Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).

Abatere (lingvistică) și Limba engleză · Interferență lingvistică și Limba engleză · Vezi mai mult »

Limba franceză

Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.

Abatere (lingvistică) și Limba franceză · Interferență lingvistică și Limba franceză · Vezi mai mult »

Limba germană

Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.

Abatere (lingvistică) și Limba germană · Interferență lingvistică și Limba germană · Vezi mai mult »

Limba română

Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.

Abatere (lingvistică) și Limba română · Interferență lingvistică și Limba română · Vezi mai mult »

Limba rusă

Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.

Abatere (lingvistică) și Limba rusă · Interferență lingvistică și Limba rusă · Vezi mai mult »

Limba spaniolă

Limba spaniolă (español), numită uneori și limba castiliană (castellano), este o limbă romanică din subgrupul iberic.

Abatere (lingvistică) și Limba spaniolă · Interferență lingvistică și Limba spaniolă · Vezi mai mult »

Limbă (comunicare)

Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.

Abatere (lingvistică) și Limbă (comunicare) · Interferență lingvistică și Limbă (comunicare) · Vezi mai mult »

Limbă standard

În sociolingvistică, limba standard este o varietate a unei limbi elaborată prin activități conștiente de normare, cu scopul de a servi drept mijloc de comunicare comun utilizatorilor acelei limbi, care folosesc eventual și alte varietăți ale acesteiaDubois 2002, pp. 440–441.

Abatere (lingvistică) și Limbă standard · Interferență lingvistică și Limbă standard · Vezi mai mult »

Morfologie (lingvistică)

În lingvistică, termenul „morfologie” (cf. cuvintele grecești morphé „formă” + lógos „studiu”) denumește în mod tradițional acea ramură a gramaticii care studiază forma cuvintelor, în opoziție cu sintaxa, care se ocupă cu funcțiile cuvintelor și ale unor entități mai mari decât acesteaBidu-Vrănceanu 1997, p. 309.

Abatere (lingvistică) și Morfologie (lingvistică) · Interferență lingvistică și Morfologie (lingvistică) · Vezi mai mult »

Prepoziție

În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.

Abatere (lingvistică) și Prepoziție · Interferență lingvistică și Prepoziție · Vezi mai mult »

Pronunție

În fonetică, termenii pronunție, pronunțare și rostire au două sensuri principale.

Abatere (lingvistică) și Pronunție · Interferență lingvistică și Pronunție · Vezi mai mult »

Propoziție gramaticală

Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.

Abatere (lingvistică) și Propoziție gramaticală · Interferență lingvistică și Propoziție gramaticală · Vezi mai mult »

Semantică

Semantica (din limba greacă: σημαντικός, semantikós.

Abatere (lingvistică) și Semantică · Interferență lingvistică și Semantică · Vezi mai mult »

Sintagmă

Sintagma este, în lingvistică, o îmbinare de cel puțin două cuvinte ce reprezintă cea mai mică unitate în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic.

Abatere (lingvistică) și Sintagmă · Interferență lingvistică și Sintagmă · Vezi mai mult »

Sintaxă

În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.

Abatere (lingvistică) și Sintaxă · Interferență lingvistică și Sintaxă · Vezi mai mult »

Varietate (lingvistică)

În lingvistică, o varietate este o ramificație a unei limbi, care constituie un sistem lingvistic specific și unitar, folosit de o categorie de vorbitori delimitată după anumite criterii extralingvistice.

Abatere (lingvistică) și Varietate (lingvistică) · Interferență lingvistică și Varietate (lingvistică) · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Abatere (lingvistică) și Interferență lingvistică

Abatere (lingvistică) are 68 de relații, în timp ce Interferență lingvistică are 86. Așa cum au în comun 27, indicele Jaccard este 17.53% = 27 / (68 + 86).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Abatere (lingvistică) și Interferență lingvistică. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »