Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Academia de Științe din România

Index Academia de Științe din România

Logo extras de pe coperta publicației Buletin nr. 14, Tipografia "Lupta Moldovei", București, 1947, publicat de Academia de Științe din România în limbile română și franceză Academia de Științe din România a fost o instituție înființată în 1935, în România, de către un grup de 26 de oameni de știință, nemulțumiți de imperfecțiunea organizării Secțiunii Științifice a Academiei Române, care era lăsată pe un plan secundar, având doar 12 locuri pentru a reprezenta toate științele.

36 relaţii: Academia Oamenilor de Știință din România, Academia Română, Academician, Alexandru Borza, Andrei Popovici-Bâznoșanu, Anton Davidoglu, Astronomie, Biologie, Botanică, Chimie, Constantin I. Angelescu, Constantin Kirițescu, Dimitrie Călugăreanu, Dragomir Hurmuzescu, Educație, Eugen Bădărău, Eugen I. Angelescu, Ștefan Minovici, Filozofia științei, Fizică, Fiziologie, Geografie, Geologie, Ioan Borcea, Istorie, Management, Marin Drăcea, Matematică, Mineralogie, Nicolae Coculescu, Nicolae Condeescu, Popularizarea științei, Tehnică, Zoologie, 1935, 1956.

Academia Oamenilor de Știință din România

thumb Academia Oamenilor de Știință din România (AOȘR) este o organizație din România, înființată ca for național de consacrare științifică.

Nou!!: Academia de Științe din România și Academia Oamenilor de Știință din România · Vezi mai mult »

Academia Română

Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România.

Nou!!: Academia de Științe din România și Academia Română · Vezi mai mult »

Academician

Academician este titulatura unui membru (de onoare sau titular) al unei academii.

Nou!!: Academia de Științe din România și Academician · Vezi mai mult »

Alexandru Borza

Alexandru Borza a fost botanist, întemeietorul Grǎdinii Botanice din Cluj si al geobotanicii din România, membru (post-mortem) al Academiei Române precum și preot român unit (greco-catolic), protopop onorar al Clujului.

Nou!!: Academia de Științe din România și Alexandru Borza · Vezi mai mult »

Andrei Popovici-Bâznoșanu

Andrei Popovici-Bâznoșanu (n. 25 martie 1876, Bâznoasa (azi Lunca) jud. Botoșani – d. 20 octombrie 1969, București) a fost un renumit zoolog român.

Nou!!: Academia de Științe din România și Andrei Popovici-Bâznoșanu · Vezi mai mult »

Anton Davidoglu

Anton Davidoglu (n. 30 iunie 1876 la Bârlad – d. 27 mai 1958, București) a fost un matematician român.

Nou!!: Academia de Științe din România și Anton Davidoglu · Vezi mai mult »

Astronomie

Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.

Nou!!: Academia de Științe din România și Astronomie · Vezi mai mult »

Biologie

Animale și plantePești Biologia este știința naturală care se ocupă cu studiul vieții și al tuturor organismelor vii.

Nou!!: Academia de Științe din România și Biologie · Vezi mai mult »

Botanică

Botanica este știința plantelor Botanica (din limba greacă, βοτάνη.

Nou!!: Academia de Științe din România și Botanică · Vezi mai mult »

Chimie

Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.

Nou!!: Academia de Științe din România și Chimie · Vezi mai mult »

Constantin I. Angelescu

Constantin I. Angelescu (n. 10 sau 12 iunie 1869, Craiova – d. 14 septembrie 1948, București) a fost un politician, medic și profesor universitar român, reformator al școlii românești în perioada interbelică.

Nou!!: Academia de Științe din România și Constantin I. Angelescu · Vezi mai mult »

Constantin Kirițescu

Constantin Kirițescu a fost un om de știință, doctor în știintele naturii, membru al Academiei Române, zoolog, publicist și istoric român.

Nou!!: Academia de Științe din România și Constantin Kirițescu · Vezi mai mult »

Dimitrie Călugăreanu

Dimitrie Călugăreanu (n. 6/18 octombrie 1868, Pomârla, județul Botoșani – d. 17 decembrie 1937, București) a fost un medic, fiziolog și naturalist român, membru corespondent al Academiei Române.

Nou!!: Academia de Științe din România și Dimitrie Călugăreanu · Vezi mai mult »

Dragomir Hurmuzescu

Dragomir M. Hurmuzescu a fost un fizician și inventator român, profesor la Universitatea din Iași și la Universitatea din București, membru corespondent al Academiei Române, fondatorul învățământului electrotehnic din România și colaborator al soților Marie și Pierre Curie.

Nou!!: Academia de Științe din România și Dragomir Hurmuzescu · Vezi mai mult »

Educație

Educația este o activitate socială cu obiectivul de a pregăti oamenii ca element activ al vieții sociale.

Nou!!: Academia de Științe din România și Educație · Vezi mai mult »

Eugen Bădărău

Eugen Bădărău (n. 19 septembrie / 2 octombrie 1887, Foltești, Galați – d. 11 martie 1975, București) a fost un fizician român, profesor universitar, director al Institutului de Fizică București, membru al Academiei Române (din 1948).

Nou!!: Academia de Științe din România și Eugen Bădărău · Vezi mai mult »

Eugen I. Angelescu

Eugen I. Angelescu a fost un chimist român, membru titular al Academiei Române (din 1963).

Nou!!: Academia de Științe din România și Eugen I. Angelescu · Vezi mai mult »

Ștefan Minovici

Ștefan Minovici a fost un chimist român.

Nou!!: Academia de Științe din România și Ștefan Minovici · Vezi mai mult »

Filozofia științei

Filozofia științei este ramura filozofiei care studiază fundamentele filozofice, ipotezele și implicațiile științei, incluzând științele exacte (matematica și științele naturii, precum fizica, chimia, biologia), și științele sociale, precum psihologia, sociologia, științele politice, și economia.

Nou!!: Academia de Științe din România și Filozofia științei · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Nou!!: Academia de Științe din România și Fizică · Vezi mai mult »

Fiziologie

Fiziologia (din limba greacă: phisis- natură și logos-cunoaștere) se ocupă cu studiul funcțiilor mecanice, fizice și biochimice ale organismelor vii.

Nou!!: Academia de Științe din România și Fiziologie · Vezi mai mult »

Geografie

Harta Pământului Geografia (din grecescul γεωγραφία—geographia, însemnând „a descrie pământul”) este știința care studiază relieful, terenurile, trăsăturile, locuitorii și fenomenele Pământului.

Nou!!: Academia de Științe din România și Geografie · Vezi mai mult »

Geologie

Geologie, cuvânt compus de origine greacă, (conform γη, geo.

Nou!!: Academia de Științe din România și Geologie · Vezi mai mult »

Ioan Borcea

Ioan Borcea (n. 13 ianuarie 1879, comuna Buhoci, județul Bacău – d. 30 iulie 1936, comuna Agigea, județul Constanța) a fost un zoolog român, membru corespondent al Academiei Române, specialist în fauna Mării Negre, care și-a dedicat viața cunoașterii ecosistemelor marine, fiind de asemenea, fondatorul oceanografiei românești și a Stațiunii de Cercetări Maritime de la Agigea.

Nou!!: Academia de Științe din România și Ioan Borcea · Vezi mai mult »

Istorie

Istoria este știința care studiază evoluția societății umane de la apariția omului până în prezent.

Nou!!: Academia de Științe din România și Istorie · Vezi mai mult »

Management

Management (din lat. manum agere „a conduce cu mâna”) „arta de a înfăptui ceva împreună cu alți oameni” (conform definiției date de Mary Follet).

Nou!!: Academia de Științe din România și Management · Vezi mai mult »

Marin Drăcea

Marin D. Drăcea (n. 14 octombrie 1885 – d. 14 iunie 1958) a fost un silvicultor român, profesor la Facultatea de silvicultură a Politehnicii din București, promotorul introducerii în România a silvotehnicii moderne.

Nou!!: Academia de Științe din România și Marin Drăcea · Vezi mai mult »

Matematică

Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Nou!!: Academia de Științe din România și Matematică · Vezi mai mult »

Mineralogie

Mineralogia este o ramură a geologiei ce se ocupă cu proprietățile fizico-chimice a mineralelor, rocilor (petrografie) prin studiul constituției lor, a morfologiei cristalelor lor, a genezei, a disponibilităților de combinare chimică ș.a. Agat (jos), ametist, cuarț din Maramureș.

Nou!!: Academia de Științe din România și Mineralogie · Vezi mai mult »

Nicolae Coculescu

Nicolae C. Coculescu a fost un astronom român.

Nou!!: Academia de Științe din România și Nicolae Coculescu · Vezi mai mult »

Nicolae Condeescu

Nicolae Condeescu (n. 17 februarie 1876, Cosereni – d. 11 iulie 1936, Urlați) a fost un politician si adjutant regal, general român și ministru de război.

Nou!!: Academia de Științe din România și Nicolae Condeescu · Vezi mai mult »

Popularizarea științei

Popularizarea științei este o interpretare a științei pentru audiența generală sau pentru copii și nu pentru oamenii de știință sau studenți.

Nou!!: Academia de Științe din România și Popularizarea științei · Vezi mai mult »

Tehnică

Prin tehnică (din limba greacă: τέχνη, téchne, „capacitate, meșteșug“) se înțeleg metode și capacități pentru aplicații practice ale științelor naturii și pentru producția unor obiecte industriale, meșteșugărești sau artistice.

Nou!!: Academia de Științe din România și Tehnică · Vezi mai mult »

Zoologie

Zoologia este o ramură a biologiei care se ocupă cu studiul organismelor care sunt încadrate în regnul Animalia.

Nou!!: Academia de Științe din România și Zoologie · Vezi mai mult »

1935

1935 (MCMXXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Academia de Științe din România și 1935 · Vezi mai mult »

1956

1956 (MCMLVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Academia de Științe din România și 1956 · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Academia de Ştiinţe din România.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »