Similarități între Adjectiv și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze
Adjectiv și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze au 23 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adjectiv posesiv, Adverb, Afix, Articol (gramatică), Atribut, Complement, Complement indirect, Consoană, Cuvânt, Derivare (lingvistică), Limba franceză, Limba română, Număr (gramatică), Nume predicativ, Numeral, Parte de vorbire, Participiu, Prepoziție, Pronume interogativ, Pronume relativ, Sintaxă, Substantiv, Verb.
Adjectiv posesiv
Adjectivul posesiv este un adjectiv pronominal care determină un substantiv, referindu-se în același timp la posesorul lucrului, ființei sau noțiunii (numite cu un cuvânt obiect posedat) exprimate de acel substantiv.
Adjectiv și Adjectiv posesiv · Adjectiv posesiv și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Adverb
În gramatică, adverbul este definit în mod tradițional ca o parte de vorbire care are funcția sintactică de complement circumstanțial în general facultativ, cel mai adesea al unui verb, mai rar al unui adjectiv sau al unui alt adverbBidu-Vrănceanu 1997, p. 27–28.
Adjectiv și Adverb · Adverb și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Afix
În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.
Adjectiv și Afix · Afix și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Articol (gramatică)
fără articole În gramatica tradițională, articolul este o „parte de vorbire flexibilă cu rol de instrument gramatical, care însoțește în unele limbi substantivul și arată în ce măsură obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Adjectiv și Articol (gramatică) · Articol (gramatică) și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Atribut
În gramatică, atributul este o parte secundară de propoziție care determină un substantiv sau altă parte de vorbire cu valoare de substantiv (pronume, numeral), individualizând cuvântul determinat prin calificare, identificare, clasificare sau descriere.
Adjectiv și Atribut · Atribut și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Complement
Termenul complement (din cuvântul latinesc complementum, cu sensul general „ceea ce se adaugă la ceva pentru a-l întregi”) folosit în sintaxă denumește o parte din părțile de propoziție subordonate altora.
Adjectiv și Complement · Complement și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Complement indirect
În sintaxa tradițională a unor limbi, complementul indirect, numit și obiect indirect sau complement de obiect indirect, este o parte de propoziție secundară greu de definit, din cauza caracterului său eterogen din punctul de vedere al formei și al conținutuluiAvram 1997, p. 374–379.
Adjectiv și Complement indirect · Complement indirect și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Consoană
O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.
Adjectiv și Consoană · Consoană și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Adjectiv și Cuvânt · Cuvânt și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Derivare (lingvistică)
În lingvistică, derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor prin adăugarea, uneori suprimarea unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din altaConstantinescu-Dobridor 1980, p. 149.
Adjectiv și Derivare (lingvistică) · Derivare (lingvistică) și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Adjectiv și Limba franceză · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Limba franceză ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Adjectiv și Limba română · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Limba română ·
Număr (gramatică)
În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.
Adjectiv și Număr (gramatică) · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Număr (gramatică) ·
Nume predicativ
În gramaticile tradiționale ale limbii române, termenul „nume predicativ” denumește una din părțile componente ale predicatului nominal, cealaltă fiind un verb copulativ.
Adjectiv și Nume predicativ · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Nume predicativ ·
Numeral
În gramatica tradițională, numeralul este o clasă de cuvinte omogenă din punct de vedere semantic, exprimând ideea de număr, dând indicații de cantitate, dar eterogenă în privința morfologiei și a funcțiilor sintactice ale acestor cuvinte, care se comportă, în diferite situații, fie ca adjective, fie ca substantive, fie ca pronume, fie ca adverbe, în funcție de specia de numeral despre care este vorba, dar și în cadrul unor anumite specii pot avea mai multe valori morfologice.
Adjectiv și Numeral · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Numeral ·
Parte de vorbire
În gramatica tradițională, partea de vorbire este o clasă de cuvinte stabilită după sensul lor lexical general și după caracteristicile lor morfologice și sintacticeConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Adjectiv și Parte de vorbire · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Parte de vorbire ·
Participiu
În gramatica tradițională, participiul este o formă derivată din rădăcina verbului, existentă în mai multe limbi, care are trăsături atât verbale, cât și adjectivale.
Adjectiv și Participiu · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Participiu ·
Prepoziție
În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.
Adjectiv și Prepoziție · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Prepoziție ·
Pronume interogativ
În gramatică, pronumele interogativ este un pronume care înlocuiește în întrebări parțiale (incompatibile cu răspunsul da sau nu) ceea ce vizează întrebarea și este așteptat în răspunsAvram 1997, pp.
Adjectiv și Pronume interogativ · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Pronume interogativ ·
Pronume relativ
În gramatică, pronumele relativ este un pronume care cel mai adesea se referă la un substantiv, la alt pronume sau la o propoziție, reluându-le sau anticipându-le.
Adjectiv și Pronume relativ · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Pronume relativ ·
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Adjectiv și Sintaxă · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Sintaxă ·
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Adjectiv și Substantiv · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Substantiv ·
Verb
În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.
Adjectiv și Verb · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Verb ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Adjectiv și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze
- Ceea ce au în comun cu Adjectiv și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze
- Similarități între Adjectiv și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze
Comparație între Adjectiv și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze
Adjectiv are 81 de relații, în timp ce Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze are 151. Așa cum au în comun 23, indicele Jaccard este 9.91% = 23 / (81 + 151).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Adjectiv și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: