Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Războaiele Bizantino-Arabe

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Războaiele Bizantino-Arabe

Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) vs. Războaiele Bizantino-Arabe

Imperiul Bizantin în 717 Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717 - 718) a fost un atac combinat pe mare și pe pământ realizat de arabi în scopul ocupării capitalei Imperiului Bizantin, Constantinopol. Războaiele bizantino-arabe reprezintă o serie de conflicte din perioada 634 – 1180 între Imperiul Roman de Răsărit și califatele arabe.

Califat

Istoria Islamului Denumirea de califat provine din arabă: khilāfa respectiv khalīfatu rasūl Allāh (arab: خليفة رسول الله, DMG Ḫalīfa, plural Ḫulafāʾ, urmaș, calif, locțiitor al Profetului).

Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Califat · Califat și Războaiele Bizantino-Arabe · Vezi mai mult »

Califatul Omeiad

Califatul Omeiad, Califatul Ummayyad sau Califatul de la Damasc (în arabă الخلافة الأموية, trans. Al-Ḫilāfa al-ʾumawiyya) a urmat primului califat din istorie, numit Califatul Rashidun condus de cei patru califi Rashidun sau "ortodocși".

Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Califatul Omeiad · Califatul Omeiad și Războaiele Bizantino-Arabe · Vezi mai mult »

Constantin al IV-lea

Constantin al IV-lea (652 - 685), cunoscut și sub numele de Constantin cel Nou, a fost împărat bizantin între 668 și 685.

Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Constantin al IV-lea · Constantin al IV-lea și Războaiele Bizantino-Arabe · Vezi mai mult »

Constantinopol

Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.

Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Constantinopol · Constantinopol și Războaiele Bizantino-Arabe · Vezi mai mult »

Focul grecesc

Imagine din manuscrisul ilustrat „Skylitzes” din Madrid. Focul grecesc era un produs incendiar de calitățile napalmului din epoca noastră, folosit de bizantinii din evul mediu.

Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Focul grecesc · Focul grecesc și Războaiele Bizantino-Arabe · Vezi mai mult »

Imperiul Roman de Răsărit

Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.

Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Imperiul Roman de Răsărit · Imperiul Roman de Răsărit și Războaiele Bizantino-Arabe · Vezi mai mult »

Leon al III-lea Isaurianul

Leon al III-lea Isaurianul, sau Isauricul, a fost împărat bizantin între 717 și 741.

Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Leon al III-lea Isaurianul · Leon al III-lea Isaurianul și Războaiele Bizantino-Arabe · Vezi mai mult »

Listă de asedii ale Constantinopolului

O imagine din 1537 de la Mănăstirea Moldovița despre Asediul Constantinopolului Asediul Constantinopolului (1203). De-a lungul istoriei, au existat mai multe încercări de cucerire a orașului Constantinopole.

Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Listă de asedii ale Constantinopolului · Listă de asedii ale Constantinopolului și Războaiele Bizantino-Arabe · Vezi mai mult »

Primul Asediu Arab al Constantinopolului (674-678)

Constantin al IV-lea, conducătorul Imperiului Bizantin și suita sa Primul Asediu Arab al Constantinopolului din 674 - 678 a fost un conflict major din timpul războaielor bizantino-arabe, și a fost unul dintre numeroasele asedii în care apărarea Constantinopolului a fost testată.

Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Primul Asediu Arab al Constantinopolului (674-678) · Primul Asediu Arab al Constantinopolului (674-678) și Războaiele Bizantino-Arabe · Vezi mai mult »

Primul Țarat Bulgar

Țaratul Bulgar (sau Imperiul Bulgar) (în limba bulgară modernă: Първo Българско царство, Părvo bălgarsko tsarstvo) a fost un stat medieval fondat de vechii bulgari în Balcanii de nord-est în jurul anului 681. La apogeul puterii sale se întindea până la Budapesta și Marea Neagră și de la Nipru (azi în Ucraina) până la Marea Adriatică. Pe măsură ce statul și-a întărit poziția în Balcani, a început o relație cu Imperiul Bizantin, uneori prietenoasă, uneori ostilă. În cele din urmă Bulgaria a devenit principalul rival al Bizanțului la nord, începând mai multe războaie. Cele două puteri au avut, însă, și perioade de pace și aliere, cel mai relevant în timpul Celui de-al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului, când armata bulgară a jucat un rol esențial în oprierea asediului și prevenirea unei invazii arabe în Europa răsăriteană. Bizanțul a avut o influență culturală puternică asupra Bulgariei, așa încât în 864 statul a adoptat creștinismul ca religie de stat. Împărțirea Hanatului Avar a permis Bulgariei să își extindă granițele către nord-vest până în Câmpia Panoniei (Ungaria de astăzi). Mai târziu, bulgarii s-au confruntat cu sosirea pecenegilor și a cumanilor și au oprit incursiunile maghiarilor în Europa, obligându-i să se așeze definitiv în Panonia. La sfârșitul secolului al IX-lea și începutul secolului al X-lea, țarul Simeon I a obținut mai multe victorii asupra bizantinilor și a realizat maxima întindere teritorială a imperiului său. După distrugerea armatei bizantine în bătălia de la Achelous, în 917, bulgarii au asediat Constantinopolul în 923 și 924. După ce și-au refăcut forțele, în 1014, sub împăratul Vasile al II-lea, bizantinii au învins bulgarii printr-o lovitură zdrobitoare, Bătălia de la Kleidion. Până în 1018, toate fortărețele bulgare din Imperiul Bizantin se predaseră și în cele din urmă țaratul s-a destrămat. Lui i-a urmat Cel de-al Doilea Țarat Bulgar, în 1185. După adoptarea creștinismului, în 864, Bulgaria a devenit centrul cultural al Europei slave. Această poziție fruntașă din punct de vedere cultural a fost întărită de crearea de către bizantini a alfabetelor grecești modificate alfabetelor glagolitic și chirilic, urmată de răspândirea scrierii în limba bulgară veche către nord. Slavona (sau bulgara veche) a devenit limba cancelariilor unei părți însemnate din Europa de est. În 927 a fost recunoscută independența Patriarhiei Bulgariei. Între secolele al VII-lea și al X-lea, populația locală de protobulgari, de origine turcică, a fost treptat asimilată de restul populației, de origine slavă. Începând cu secolul al X-lea, s-a statornicit numele de bulgar pentru a denumi poporul nou-format, atât în vorbire cât și în scris. Răspândirea cunoașterii limbii slavone vechi a prevenit asimilarea slavilor sudici în țările vecine, susținând crearea unei identități bulgare.

Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Primul Țarat Bulgar · Primul Țarat Bulgar și Războaiele Bizantino-Arabe · Vezi mai mult »