Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Albert Einstein și Deplasare spre roșu

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Albert Einstein și Deplasare spre roșu

Albert Einstein vs. Deplasare spre roșu

Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton. spectrul optic al unui supercluster de galaxii îndepărtate (dreapta), prin comparație cu liniile de absorbție din spectrul optic al Soarelui (stânga). Săgețile indică deplasarea spre roșu. Lungimea de undă crește în sus, spre roșu și dincolo de acesta (frecvența scade). Deplasarea spre roşu şi deplasarea spre albastru În fizică și astronomie, deplasarea spre roșu are loc când lungimea de undă a radiației electromagnetice - de regulă lumina vizibilă - emise sau reflectate de un obiect este deplasată spre domeniul de energie mică (roșu) al spectrului electromagnetic din cauza efectului Doppler sau a altor efecte gravitaționale.

Similarități între Albert Einstein și Deplasare spre roșu

Albert Einstein și Deplasare spre roșu au 20 lucruri în comun (în Uniunpedie): Alexander Friedman, Arthur Eddington, Atom, Big Bang, Ecuațiile lui Einstein, Edwin Hubble, Efectul Doppler, Energie, Fizică, Foton, Frecvență, Gravitație, Hippolyte Fizeau, Legea lui Hubble, Lumină, Soare, Teoria relativității generale, Teoria relativității restrânse, Univers, Viteza luminii.

Alexander Friedman

Alexandr Alexandrovici Friedman (sau Friedmann; de asemenea Fridman) (rus: Александр Александрович Фридман, n. 16 iunie 1888, Sankt-Petersburg - d. 16 septembrie 1925, Leningrad) a fost un astronom, cosmolog și matematician rus.

Albert Einstein și Alexander Friedman · Alexander Friedman și Deplasare spre roșu · Vezi mai mult »

Arthur Eddington

Sir Arthur Stanley Eddington, (OM, FRS) a fost un astrofizician britanic de la începutul secolului al XX-lea.

Albert Einstein și Arthur Eddington · Arthur Eddington și Deplasare spre roșu · Vezi mai mult »

Atom

Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.

Albert Einstein și Atom · Atom și Deplasare spre roșu · Vezi mai mult »

Big Bang

Big Bang-ul (engl. Big Bang, marea explozie) sau Marea Explozie Inițială este modelul cosmologic care explică condițiile inițiale și dezvoltarea ulterioară a Universului.

Albert Einstein și Big Bang · Big Bang și Deplasare spre roșu · Vezi mai mult »

Ecuațiile lui Einstein

Ecuațiile lui Einstein au fost formulate de David Hilbert și Albert Einstein practic concomitent în anul 1915.

Albert Einstein și Ecuațiile lui Einstein · Deplasare spre roșu și Ecuațiile lui Einstein · Vezi mai mult »

Edwin Hubble

Edwin Powell Hubble a fost un astronom și cosmolog american, fondatorul astronomiei extragalactice.

Albert Einstein și Edwin Hubble · Deplasare spre roșu și Edwin Hubble · Vezi mai mult »

Efectul Doppler

Imagine a undelor acustice emise de o sursă în mișcare (de la dreapta la stânga) Efectul Doppler constă în variația frecvenței unei unde emise de o sursă de oscilații, dacă aceasta se află în mișcare față de receptor.

Albert Einstein și Efectul Doppler · Deplasare spre roșu și Efectul Doppler · Vezi mai mult »

Energie

Trăsnete în Oradea Cuvântul energie (din ενέργεια, energheia, „activitate”, "εν" având semnificația „în” și "έργον" având semnificația „lucru”) în sensul folosit în fizică, sau, mai general, în știință, tehnică și tehnologie, „energia”, „potențialul care determină schimbări”, este un concept folosit la înțelegerea și descrierea proceselor fizice și chimice.

Albert Einstein și Energie · Deplasare spre roșu și Energie · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Albert Einstein și Fizică · Deplasare spre roșu și Fizică · Vezi mai mult »

Foton

Fotonul, numit și cuantă de lumină, este particula elementară responsabilă pentru toate fenomenele electromagnetice.

Albert Einstein și Foton · Deplasare spre roșu și Foton · Vezi mai mult »

Frecvență

Frecvența este măsura numărului de repetări ale unui fenomen periodic în unitatea de timp.

Albert Einstein și Frecvență · Deplasare spre roșu și Frecvență · Vezi mai mult »

Gravitație

Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.

Albert Einstein și Gravitație · Deplasare spre roșu și Gravitație · Vezi mai mult »

Hippolyte Fizeau

Armand Hippolyte Louis Fizeau FRS CIM a fost un fizician francez, cel mai bine cunoscut pentru măsurarea vitezei luminii cu experimentul Fizeau, denumit după el.

Albert Einstein și Hippolyte Fizeau · Deplasare spre roșu și Hippolyte Fizeau · Vezi mai mult »

Legea lui Hubble

Analizând lumina de la alte galaxii (vezi Efectul Doppler), Edwin Hubble a descoperit în anii 1920 că aproape toate galaxiile se depărtează de noi cu viteza V proporțională cu distanța lor R față de Pământ, astfel ca V.

Albert Einstein și Legea lui Hubble · Deplasare spre roșu și Legea lui Hubble · Vezi mai mult »

Lumină

Lumina (din) sau lumina vizibilă este radiația electromagnetică din porțiunea spectrului electromagnetic care poate fi percepută de ochiul uman.

Albert Einstein și Lumină · Deplasare spre roșu și Lumină · Vezi mai mult »

Soare

Soarele este steaua din centrul Sistemului Solar.

Albert Einstein și Soare · Deplasare spre roșu și Soare · Vezi mai mult »

Teoria relativității generale

găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.

Albert Einstein și Teoria relativității generale · Deplasare spre roșu și Teoria relativității generale · Vezi mai mult »

Teoria relativității restrânse

Relativitatea restrânsă (Teoria relativității restrânse sau teoria restrânsă a relativității), denumită ulterior teoria specială a relativității sau relativitatea specială, este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare.

Albert Einstein și Teoria relativității restrânse · Deplasare spre roșu și Teoria relativității restrânse · Vezi mai mult »

Univers

Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.

Albert Einstein și Univers · Deplasare spre roșu și Univers · Vezi mai mult »

Viteza luminii

Simularea propagării unei raze luminoase de la Pământ la Lună, aflate la aproximativ 384 400 km, proces care durează circa 1,282 secunde. Viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștințelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării.

Albert Einstein și Viteza luminii · Deplasare spre roșu și Viteza luminii · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Albert Einstein și Deplasare spre roșu

Albert Einstein are 259 de relații, în timp ce Deplasare spre roșu are 126. Așa cum au în comun 20, indicele Jaccard este 5.19% = 20 / (259 + 126).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Albert Einstein și Deplasare spre roșu. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: