Similarități între Alegeri generale în România, 1946 și Partidul Național-Țărănesc
Alegeri generale în România, 1946 și Partidul Național-Țărănesc au 24 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Anticomunism, Antimaghiarism, Antisemitism, Înscenarea de la Tămădău, Căile Ferate Române, Constantin Sănătescu, Gheorghe Tătărescu, Ion Antonescu, Iuliu Maniu, Leu românesc, Mișcarea Legionară, Nicolae Carandino, Nicolae Lupu (politician), Ocupația sovietică a României, Parlamentul României, Partidul Comunist Român, Partidul Național Liberal, Partidul Național-Țărănesc, Petru Groza, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, 8 noiembrie.
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Alegeri generale în România, 1946 · Al Doilea Război Mondial și Partidul Național-Țărănesc ·
Anticomunism
Discursul anticomunist al președintelui american John F. Kennedy, la care s-au adunat peste 300.000 de oameni în Berlinul de Vest (26 iunie 1963), unde a rostit cuvintele celebre „Ich bin ein Berliner“). Anticomunismul este o ideologie a opoziției față de organizațiile, guvernele și ideologiile comuniste.
Alegeri generale în România, 1946 și Anticomunism · Anticomunism și Partidul Național-Țărănesc ·
Antimaghiarism
Antimaghiarismul (sau maghiarofobia, în) reprezintă toate acțiunile îndreptate împotriva maghiarilor (popor, cultură, limbă), având la bază antipatia, neîncrederea, rasismul sau xenofobia.
Alegeri generale în România, 1946 și Antimaghiarism · Antimaghiarism și Partidul Național-Țărănesc ·
Antisemitism
Antisemitismul este o atitudine (educațională, politică, socială, religioasă, etc.) ostilă față de evrei exclusiv, pentru că sunt evrei.
Alegeri generale în România, 1946 și Antisemitism · Antisemitism și Partidul Național-Țărănesc ·
Înscenarea de la Tămădău
1947 Înscenarea de la Tămădău sau Afacerea Tămădău a fost un incident petrecut la 14 iulie 1947.
Înscenarea de la Tămădău și Alegeri generale în România, 1946 · Înscenarea de la Tămădău și Partidul Național-Țărănesc ·
Căile Ferate Române
Locomotivă Clasa 40 Căile Ferate Române (CFR) este compania națională de transport feroviar a României.
Alegeri generale în România, 1946 și Căile Ferate Române · Căile Ferate Române și Partidul Național-Țărănesc ·
Constantin Sănătescu
Constantin Sănătescu a fost un general român de cavalerie, care a îndeplinit funcția de șef al Casei Militare Regale, iar apoi, după Lovitura de stat din 23 august 1944, a fost cel de-al 44-lea președinte al Consiliului de Miniștri al României (23 august - 2 decembrie 1944) în două cabinete succesive.
Alegeri generale în România, 1946 și Constantin Sănătescu · Constantin Sănătescu și Partidul Național-Țărănesc ·
Gheorghe Tătărescu
Gheorghe Tătărăscu a fost cel de-al 36-lea prim-ministru al României în perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940.
Alegeri generale în România, 1946 și Gheorghe Tătărescu · Gheorghe Tătărescu și Partidul Național-Țărănesc ·
Ion Antonescu
Ion Antonescu a fost un ofițer de carieră (mareșal) și om de stat român, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost cel de-al 43-lea prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”.
Alegeri generale în România, 1946 și Ion Antonescu · Ion Antonescu și Partidul Național-Țărănesc ·
Iuliu Maniu
Iuliu Maniu a fost un politician român, greco-catolic, deputat român de Transilvania în Dieta de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet.
Alegeri generale în România, 1946 și Iuliu Maniu · Iuliu Maniu și Partidul Național-Țărănesc ·
Leu românesc
Leul românesc (plural: lei, codul ISO 4217: RON) este unitatea monetară a României.
Alegeri generale în România, 1946 și Leu românesc · Leu românesc și Partidul Național-Țărănesc ·
Mișcarea Legionară
Mișcarea Legionară, Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier și apoi Totul pentru Țară, a fost un partid înființat în România interbelică, la 24 iunie 1927, de Corneliu Zelea Codreanu – în urma rupturii dintre acesta și mentorul și principalul său susținător, Alexandru C. Cuza – ca o organizație paramilitară teroristă de orientare naționalist-fascistă, cu un caracter mistic-religios, anticomunist, antisemit, anticapitalist și antimasonic, organizată, finanțată și dirijată cu sprijinul organizației naziste SS.
Alegeri generale în România, 1946 și Mișcarea Legionară · Mișcarea Legionară și Partidul Național-Țărănesc ·
Nicolae Carandino
Nicolae Haralambie Carandino (n. 19 iulie 1905, Brăila – d. 16 februarie 1996) a fost un ziarist, cronicar plastic și dramatic, traducător și memorialist român.
Alegeri generale în România, 1946 și Nicolae Carandino · Nicolae Carandino și Partidul Național-Țărănesc ·
Nicolae Lupu (politician)
Nicolae Lupu (n. 4 noiembrie 1876, (Arsura, jud. Vaslui) – d. 1947) a fost un politician român, de profesie medic, activ în Partidul Țărănesc, apoi membru în conducerea Partidului Național-Țărănesc.
Alegeri generale în România, 1946 și Nicolae Lupu (politician) · Nicolae Lupu (politician) și Partidul Național-Țărănesc ·
Ocupația sovietică a României
Ocupația sovietică a României se referă la ocuparea teritoriului României de către trupele Armatei Roșii, pe durata ofensivei din 1944 de pe Frontul de Răsărit din Al Doilea Război Mondial, situație care a fost menținută până în anul 1958.
Alegeri generale în România, 1946 și Ocupația sovietică a României · Ocupația sovietică a României și Partidul Național-Țărănesc ·
Parlamentul României
Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României.
Alegeri generale în România, 1946 și Parlamentul României · Parlamentul României și Partidul Național-Țărănesc ·
Partidul Comunist Român
Partidul Comunist Român (PCR) a fost un partid politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul Social Democrat Român (istoric).
Alegeri generale în România, 1946 și Partidul Comunist Român · Partidul Comunist Român și Partidul Național-Țărănesc ·
Partidul Național Liberal
Partidul Național Liberal se poate referi la.
Alegeri generale în România, 1946 și Partidul Național Liberal · Partidul Național Liberal și Partidul Național-Țărănesc ·
Partidul Național-Țărănesc
Partidul Național Țărănesc a fost un partid politic format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Național Român din Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul Țărănesc din Vechiul Regat (prezidat de Ion Mihalache).
Alegeri generale în România, 1946 și Partidul Național-Țărănesc · Partidul Național-Țărănesc și Partidul Național-Țărănesc ·
Petru Groza
Petru Groza (n. 7 decembrie 1884, Băcia, Hunedoara – d. 7 ianuarie 1958, București) a fost un avocat și om politic român, prim-ministru în primele guverne comuniste ale României, între 1945 și 1952.
Alegeri generale în România, 1946 și Petru Groza · Partidul Național-Țărănesc și Petru Groza ·
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (în), cunoscut sub numele de Regatul Unit (în,, pe scurt UK) sau Marea Britanie (în sau doar), este o țară suverană din Europa occidentală.
Alegeri generale în România, 1946 și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord · Partidul Național-Țărănesc și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord ·
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Alegeri generale în România, 1946 și Statele Unite ale Americii · Partidul Național-Țărănesc și Statele Unite ale Americii ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Alegeri generale în România, 1946 și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Partidul Național-Țărănesc și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
8 noiembrie
---- 8 noiembrie este a 312-a zi a calendarului gregorian și a 313-a zi în anii bisecți.
8 noiembrie și Alegeri generale în România, 1946 · 8 noiembrie și Partidul Național-Țărănesc ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Alegeri generale în România, 1946 și Partidul Național-Țărănesc
- Ceea ce au în comun cu Alegeri generale în România, 1946 și Partidul Național-Țărănesc
- Similarități între Alegeri generale în România, 1946 și Partidul Național-Țărănesc
Comparație între Alegeri generale în România, 1946 și Partidul Național-Țărănesc
Alegeri generale în România, 1946 are 149 de relații, în timp ce Partidul Național-Țărănesc are 167. Așa cum au în comun 24, indicele Jaccard este 7.59% = 24 / (149 + 167).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Alegeri generale în România, 1946 și Partidul Național-Țărănesc. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: