Alexandru I. Lapedatu și București

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Alexandru I. Lapedatu și București

Alexandru I. Lapedatu vs. București

Alexandru I. Lapedatu a fost ministrul cultelor și artelor în șase guverne și ministru de stat al României în patru guverne, președinte al Senatului României, membru titular al Academiei Române, președintele acesteia și secretarul său general. București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.

Academia Română

Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România.

Academia Română și Alexandru I. Lapedatu · Academia Română și București · Vezi mai mult »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Alexandru I. Lapedatu · Al Doilea Război Mondial și București · Vezi mai mult »

Austria

Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.

Alexandru I. Lapedatu și Austria · Austria și București · Vezi mai mult »

Banca Națională a României

Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, o instituție publică cu personalitate juridică având monopolul asupra emisiunii de monedă fiduciară, așa-zisa obligativitate „legal tender” (în engleză).

Alexandru I. Lapedatu și Banca Națională a României · Banca Națională a României și București · Vezi mai mult »

Baptism

Baptiștii sunt creștini care cuprind un grup de culte și biserici ce urmează o doctrină în care botezul este realizat numai persoanelor care au avut o mărturisire de credință și care trebuie realizat prin imersiune.

Alexandru I. Lapedatu și Baptism · Baptism și București · Vezi mai mult »

Barbu Ștefănescu Delavrancea

Barbu Ștefănescu Delavrancea a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Bucureștilor.

Alexandru I. Lapedatu și Barbu Ștefănescu Delavrancea · Barbu Ștefănescu Delavrancea și București · Vezi mai mult »

Biserica Catolică

Biserica Catolică (din, în traducere „universal”, derivat din κατ'όλον, „care formează un întreg”) este totalitatea credincioșilor uniți prin crezul apostolic și sfintele taine sub autoritatea papei și a episcopilor aflați în comuniune cu el.

Alexandru I. Lapedatu și Biserica Catolică · Biserica Catolică și București · Vezi mai mult »

Biserica Evanghelică-Luterană

Trandafirul lui Luther Bisericile Evanghelice-Luterane, grupate în Federația Luterană, sunt Bisericile și obștile bisericești care au acceptat Reforma Protestantă și care urmează, într-o măsură mai mare sau mai mică, teologia preotului german Martin Luther, numită și Luteranism.

Alexandru I. Lapedatu și Biserica Evanghelică-Luterană · Biserica Evanghelică-Luterană și București · Vezi mai mult »

Biserica Ortodoxă Română

Biserica Ortodoxă Română (acronim BOR) este una din bisericile autocefale ale creștinismului ortodox.

Alexandru I. Lapedatu și Biserica Ortodoxă Română · Biserica Ortodoxă Română și București · Vezi mai mult »

Biserica Reformată

Biserica Reformată, cunoscută și sub denumirea de Biserică Reformat-Calvină, este o biserică creștină creată în urma Reformei protestante.

Alexandru I. Lapedatu și Biserica Reformată · Biserica Reformată și București · Vezi mai mult »

Brașov

Brașov (în, în dialectul săsesc Kruhnen, în, în, Brassovia) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov.

Alexandru I. Lapedatu și Brașov · Brașov și București · Vezi mai mult »

Bucovina

Bucovina (în.

Alexandru I. Lapedatu și Bucovina · Bucovina și București · Vezi mai mult »

Chișinău

Chișinău este capitala, cel mai mare oraș și centrul administrativ, teritorial, economic, științific și cultural al Republicii Moldova.

Alexandru I. Lapedatu și Chișinău · București și Chișinău · Vezi mai mult »

Colegiul Național „Sfântul Sava” din București

Colegiul Național „Sfântul Sava” (CNSS) este o instituție de învățământ preuniversitar din București, România.

Alexandru I. Lapedatu și Colegiul Național „Sfântul Sava” din București · București și Colegiul Național „Sfântul Sava” din București · Vezi mai mult »

Constanța

Constanța (limba greacă veche: Tόμις - Tomis, latină: Tomis Constantiana, limba greacă Κωνστάντζα - Konstandza, limba aromână Custantsa, limba turcă otomană كو ستنجه - Köstendje,, - Kiustendja) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare.

Alexandru I. Lapedatu și Constanța · București și Constanța · Vezi mai mult »

Dacia

Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de state, iar ei ocupau un teritoriu cuprins între: râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunărea (sud) și Carpații Păduroși (nord).

Alexandru I. Lapedatu și Dacia · București și Dacia · Vezi mai mult »

Departamentul Securității Statului

Departamentul Securității Statului (denumire uzuală: Securitatea) a fost numele dat serviciului de informații din România în perioada comunistă.

Alexandru I. Lapedatu și Departamentul Securității Statului · București și Departamentul Securității Statului · Vezi mai mult »

Drobeta-Turnu Severin

Orasul Drobeta Turnu-Severin cu vedere din satelit la rezolutie mare Drobeta-Turnu Severin (denumire până în 1972: Turnu Severin, în maghiară: Szörényvár sau Szörénytornya, în germană: Turm Severin) este municipiul de reședință al județului Mehedinți, Oltenia, România, format din localitățile componente Drobeta-Turnu Severin (reședința), Dudașu Schelei, Gura Văii și Schela Cladovei.

Alexandru I. Lapedatu și Drobeta-Turnu Severin · București și Drobeta-Turnu Severin · Vezi mai mult »

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Alexandru I. Lapedatu și Europa · București și Europa · Vezi mai mult »

Iudaism

Obiecte de cult ale iudaismului. Iudaismul (din grecescul Ioudaïsmos, derivat din limba ebraică: יהודה, Yehudah, „Iuda”; în ebraică: יַהֲדוּת, Yahadut, caracterele distinctive a iudaicului eáqnov), cunoscut și sub numele de religie mozaică (după principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu.

Alexandru I. Lapedatu și Iudaism · București și Iudaism · Vezi mai mult »

Mihai Viteazul

Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.

Alexandru I. Lapedatu și Mihai Viteazul · București și Mihai Viteazul · Vezi mai mult »

Moscova

Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².

Alexandru I. Lapedatu și Moscova · București și Moscova · Vezi mai mult »

Nicolae Iorga

Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga,Iova, p. xxvii. n. 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român.

Alexandru I. Lapedatu și Nicolae Iorga · București și Nicolae Iorga · Vezi mai mult »

Oradea

Oradea, situată în nord-vestul României, este un oraș cu o istorie bogată și o moștenire culturală variată.

Alexandru I. Lapedatu și Oradea · București și Oradea · Vezi mai mult »

Palatul Suțu

Palatul Suțu este un edificiu din București, situat în zona Universitate, sector 3.

Alexandru I. Lapedatu și Palatul Suțu · București și Palatul Suțu · Vezi mai mult »

Partidul Național Liberal (România)

Partidul Național Liberal (abreviat PNL) este un partid politic parlamentar din România, înființat pentru prima dată sub acest nume la 24 mai 1875.

Alexandru I. Lapedatu și Partidul Național Liberal (România) · București și Partidul Național Liberal (România) · Vezi mai mult »

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Alexandru I. Lapedatu și Primul Război Mondial · București și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »

Radu cel Frumos

Radu cel Frumos (cca. 1437/1439 – ianuarie 1475) a fost domn al Țării Românești de patru ori (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475).

Alexandru I. Lapedatu și Radu cel Frumos · București și Radu cel Frumos · Vezi mai mult »

Regatul României

Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.

Alexandru I. Lapedatu și Regatul României · București și Regatul României · Vezi mai mult »

Republica Populară Română

Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965.

Alexandru I. Lapedatu și Republica Populară Română · București și Republica Populară Română · Vezi mai mult »

Români

Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.

Alexandru I. Lapedatu și Români · București și Români · Vezi mai mult »

Sași

Biserica fortificată din Biertan Sașii, sașii ardeleni, sașii transilvani sau sașii transilvăneni (în, colocvial Sachsen, în dialectul săsesc Siweberjer Såksen sau Soxen), sunt un grup etnic de origine predominant germană (cel mai notabil luxemburgheză), stabilit în sudul, sud-estul și nord-estul Transilvaniei începând cu mijlocul secolului al XII-lea, vorbitori nativi ai dialectului săsesc (Siweberjesch Såksesch sau doar Såksesch) și ai germanei standard (i.e. Hochdeutsch).

Alexandru I. Lapedatu și Sași · București și Sași · Vezi mai mult »

Timișoara

Timișoara (în Timisvaria; în Temesvár; în Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar; în Temišvar; în turcă Temeșvar) este municipiul de reședință al județului Timiș, Banat, România.

Alexandru I. Lapedatu și Timișoara · București și Timișoara · Vezi mai mult »

Universitatea din București

Palatul Universității din București Palatul Universității din București - Fântână Universitate Universitatea din București (prescurtat UB) este o universitate de stat din București și a doua cea mai veche universitate din România.

Alexandru I. Lapedatu și Universitatea din București · București și Universitatea din București · Vezi mai mult »

Vintilă I. C. Brătianu

Vintilă I.C. Brătianu (n. 16 septembrie 1867, București – d. 22 decembrie 1930, București) a fost cel de-al 31-lea prim-ministru al României în perioada 1927-1928.

Alexandru I. Lapedatu și Vintilă I. C. Brătianu · București și Vintilă I. C. Brătianu · Vezi mai mult »