acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Alomorf și Fonem
Alomorf și Fonem au 28 lucruri în comun (în Uniunpedie): Alofon, Asimilație (lingvistică), Consoană, Consoană sonoră, Consoană surdă, Context (lingvistică), Cuvânt, Diasistemul slav de centru-sud, Fonetică, Fonologie, Gramatică, Lexic, Limba bosniacă, Limba croată, Limba finlandeză, Limba franceză, Limba maghiară, Limba muntenegreană, Limba română, Limba sârbă, Limba turcă, Lingvistică, Morfem, Morfologie (lingvistică), Ortografie, Sunet (fonetică), Vocală, Vorbire.
Alofon
În fonetică, sunete articulate diferit se numesc alofone dacă reprezintă doar variante de pronunțare ale unuia și aceluiași fonem.
Alofon și Alomorf · Alofon și Fonem ·
Asimilație (lingvistică)
În fonetică, asimilația sau asimilarea este o schimbare fonetică foarte răspândită, prin care un sunet preia unele caracteristici articulatorii sau totalitatea acestora de la un sunet diferit, aflat în vecinătatea primului sau în apropierea acestuiaBidu-Vrănceanu 1997, pp. 71–72.
Alomorf și Asimilație (lingvistică) · Asimilație (lingvistică) și Fonem ·
Consoană
O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.
Alomorf și Consoană · Consoană și Fonem ·
Consoană sonoră
Consoanele sonore sunt acele consoane la articularea cărora coardele vocale intră în vibrație prin închiderea parțială a glotei.
Alomorf și Consoană sonoră · Consoană sonoră și Fonem ·
Consoană surdă
Consoanele surde sunt consoanele care se emit fără participarea coardelor vocale.
Alomorf și Consoană surdă · Consoană surdă și Fonem ·
Context (lingvistică)
Termenul context se referă la origine la textul scris.
Alomorf și Context (lingvistică) · Context (lingvistică) și Fonem ·
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Alomorf și Cuvânt · Cuvânt și Fonem ·
Diasistemul slav de centru-sud
Diasistemul slav de centru-sud (în limba croată srednjojužnoslavenski dijasistem/dijasustav, centralnojužnoslavenski dijasistem/dijasustav sau centralni južnoslavenski dijasistem/dijasustav) este un termen propus de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni.
Alomorf și Diasistemul slav de centru-sud · Diasistemul slav de centru-sud și Fonem ·
Fonetică
Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p. 205–206.
Alomorf și Fonetică · Fonem și Fonetică ·
Fonologie
În lingvistică, termenul fonologie denumește, conform definiției Școlii lingvistice de la Praga, un grup de lingviști structuraliști care l-a impus, acea ramură care studiază fenomenele sonore din punctul de vedere al funcției acestora de a distinge sensuri într-o limbă dată, relațiile dintre aceste elemente distinctive și regulile după care pot fi combinate în cuvinte și propozițiiVachek 2003, 128.
Alomorf și Fonologie · Fonem și Fonologie ·
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Alomorf și Gramatică · Fonem și Gramatică ·
Lexic
Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.
Alomorf și Lexic · Fonem și Lexic ·
Limba bosniacă
Limba bosniacă (bosanski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de bosniaci.
Alomorf și Limba bosniacă · Fonem și Limba bosniacă ·
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Alomorf și Limba croată · Fonem și Limba croată ·
Limba finlandeză
Limba finlandeză (suomi) este o limbă fino-ugrică.
Alomorf și Limba finlandeză · Fonem și Limba finlandeză ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Alomorf și Limba franceză · Fonem și Limba franceză ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Alomorf și Limba maghiară · Fonem și Limba maghiară ·
Limba muntenegreană
Limba muntenegreană (crnogorski jezik, црногорски језик) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de muntenegreni.
Alomorf și Limba muntenegreană · Fonem și Limba muntenegreană ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Alomorf și Limba română · Fonem și Limba română ·
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Alomorf și Limba sârbă · Fonem și Limba sârbă ·
Limba turcă
Limba turcă este cea mai vorbită limbă turcică, cu 10–15 milioane de vorbitori nativi în sud-estul Europei (majoritatea în Tracia Răsăriteană) și 60–65 de milioane de vorbitori nativi în Asia de Vest (majoritatea în Anatolia).
Alomorf și Limba turcă · Fonem și Limba turcă ·
Lingvistică
Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.
Alomorf și Lingvistică · Fonem și Lingvistică ·
Morfem
În lingvistică, morfemul este cel mai mic element purtător de sens din limbă.
Alomorf și Morfem · Fonem și Morfem ·
Morfologie (lingvistică)
În lingvistică, termenul „morfologie” (cf. cuvintele grecești morphé „formă” + lógos „studiu”) denumește în mod tradițional acea ramură a gramaticii care studiază forma cuvintelor, în opoziție cu sintaxa, care se ocupă cu funcțiile cuvintelor și ale unor entități mai mari decât acesteaBidu-Vrănceanu 1997, p. 309.
Alomorf și Morfologie (lingvistică) · Fonem și Morfologie (lingvistică) ·
Ortografie
În lingvistică, termenul ortografie (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 343.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, pp. 845–846.Dubois 2002, pp. 337–338.Kálmán și Trón 2007, p. 13.. Ortografia, ca și varietatea standard a limbii în general, este o creație conștientăNádasdy 2006, pp. 668–673., la început a diverși cărturari, apoi a unor lingviști, fiind un fapt nu numai lingvistic, ci și social și culturalBarić 1997, pp.65–66.. Ea răspunde cerinței firești a colectivității lingvistice de a avea repere comune standardizate în scrierea limbii, fixate în lucrări de specialitate (îndreptare, dicționare, manuale etc.). Se bazează pe realitatea limbii, dar și pe diverși factori extralingvistici: istorici, religioși, politici etc.. Ortografia tinde să creeze norme cât mai unitare, dar nu o poate face conform unui singur principiu, ci este nevoită să aplice mai multe, care sunt contradictorii. De aceea, normele ei nu corespund în întregime limbii vorbite în mod real, ci sunt convenționale. Totodată, limba fiind în continuă evoluție, ortografia rămâne mereu în urma ei. Aceasta se observă mai ales în limbile cu o tradiție a culturii scrise relativ veche, precum franceza, engleza, irlandeza, tibetana, germana, greaca etc. După unii lingviști, din cauza caracteristicilor sale, spre deosebire de lingvistică, ortografia nu poate fi considerată științifică, deoarece nu se ocupă cu ceea ce există, ca știința, ci cu ceea ce creatorii ei consideră că ar trebui să fie.
Alomorf și Ortografie · Fonem și Ortografie ·
Sunet (fonetică)
În fonetică, un sunet este un fenomen acustic (vezi articolul Sunet) articulat, adică pronunțat deslușit prin mișcarea organelor care îl emit în limbajul uman, și este receptat în procesul de comunicare ca cel mai mic segment discret perceptibil al fluxului vorbiriiBidu-Vrănceanu 1997, p. 493.
Alomorf și Sunet (fonetică) · Fonem și Sunet (fonetică) ·
Vocală
Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.
Alomorf și Vocală · Fonem și Vocală ·
Vorbire
Vorbirea este o formă vocalizată de comunicare umană.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Alomorf și Fonem
- Ceea ce au în comun cu Alomorf și Fonem
- Similarități între Alomorf și Fonem
Comparație între Alomorf și Fonem
Alomorf are 66 de relații, în timp ce Fonem are 52. Așa cum au în comun 28, indicele Jaccard este 23.73% = 28 / (66 + 52).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Alomorf și Fonem. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
