Similarități între Amanita echinocephala și Amanita virosa
Amanita echinocephala și Amanita virosa au 28 lucruri în comun (în Uniunpedie): Agaricales, Agaricomycetes, Amanita, Amanita citrina, Amanita ovoidea, Amanita phalloides, Amanita strobiliformis, Amanita verna, Amanitaceae, Basarabia, Basidiomycota, Boletus, Bruno Cetto, Bucovina de Nord, Claude Casimir Gillet, Eucariote, Fag, Iod, Jurasic, Leucoagaricus leucothites, Marcel Bon, Meinhard Michael Moser, Mycorrhiza, Nume binomial, Pădure de foioase, Pin (arbore), Regnul Fungi, România.
Agaricales
Agaricales (Lucien Marcus Underwood, 1899) din încrengătura Basidiomycota, în clasa Agaricomycetes și subclasa Agaricomycetidae este cel mai mare ordin de ciuperci cu global 33 de familii recente, 413 genuri, și 13.200 de specii, împreună cu șase genuri dispărute, cunoscute doar din fosile.
Agaricales și Amanita echinocephala · Agaricales și Amanita virosa ·
Agaricomycetes
Agaricomycetes este o clasă din subdiviziunea Agaricomycotina, a încrengăturii Basidiomycota în subregnul Dikarya și Regnul Fungi.
Agaricomycetes și Amanita echinocephala · Agaricomycetes și Amanita virosa ·
Amanita
Amanita (Christian Hendrik Persoon, 1794) este un mare gen de ciuperci cu global aproximativ 600 de specii și variații (în Europa mai mult de 100) a încrengăturii Basidiomycota, din ordinul Agaricales și în familia Amanitaceae. Unele sunt otrăvitoare, din care fac parte Amanita phalloides, Amanita virosa, Amanita verna sau Amanita muscaria, altele comestibile și gustoase, ca de exemplu Amanita crocea, Amanita rubescens, Amanita vaginata precum faimoasa ''Amanita caesarea'' (burete domnesc). Ciupercile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor, apar în România, Basarabia și Bucovina de Nord din (mai) iunie până în octombrie în păduri de foioase și de conifere, preferat pe soluri calcaroase, unele și pe teren nisipos, prin pășuni, tufișuri, livezi precum în parcuri. Tipul de specie este Amanita muscaria. Originea numelui generic nu este univocă. Ea s-ar putea trage din cuvântul latin (.
Amanita și Amanita echinocephala · Amanita și Amanita virosa ·
Amanita citrina
Amanita citrina (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Christian Hendrik Persoon, 1797) este o ciupercă comestibilă, dar nerecomandată, din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita.
Amanita citrina și Amanita echinocephala · Amanita citrina și Amanita virosa ·
Amanita ovoidea
Amanita ovoidea (Pierre Bulliard, 1788 ex Heinrich Friedrich Link, 1833) este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita.
Amanita echinocephala și Amanita ovoidea · Amanita ovoidea și Amanita virosa ·
Amanita phalloides
left Amanita phalloides (Sébastien Vaillant, 1723 ex Elias Magnus Fries, 1821) ex Heinrich Friedrich Link, 1833) din încrengătura Basidiomycota, în familia Amanitaceae și de genul Amanita este împreună cu gemenele ei albe Amanita verna și Amanita virosa precum Cortinarius orellanus și Cortinarius rubellus una din cele mai otrăvitoare ciuperci cunoscute. Această specie este numită în popor buretele viperei. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord din (mai) iunie până în octombrie, mai ales în păduri de foioase sub (stejari, fagi, mesteceni), mai rar în cele de conifere, sub molizi, dar de asemenea, prin tufișuri, preferat pe lângă aluni, chiar și câteodată în livezi.Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, pp. 105, 107-109, ISBN 3-426-00312-0Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 88-93, ISBN 3-405-11774-7.
Amanita echinocephala și Amanita phalloides · Amanita phalloides și Amanita virosa ·
Amanita strobiliformis
Amanita strobiliformis (Jean-Jacques Paulet, 1812: Carlo Vittadini, 1835 ex Louis-Adolphe Bertillon, 1866), din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita, denumită în popor ciupercă franjurată sau amanită solitară, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).
Amanita echinocephala și Amanita strobiliformis · Amanita strobiliformis și Amanita virosa ·
Amanita verna
left Amanita verna (Pierre Bulliard, 1780 ex Jean-Baptiste de Lamarck, 1783), din încrengătura Basidiomycota, în familia Amanitaceae și de genul Amanita este împreună cu gemenele ei Amanita virosa și Amanita phalloides una din cele mai otrăvitoare ciuperci cunoscute.
Amanita echinocephala și Amanita verna · Amanita verna și Amanita virosa ·
Amanitaceae
Amanitaceae Edouard-Jean Gilbert (1940) este o familie de ciuperci a încrengăturii Basidiomycota, din clasa Agaricomycetes și în ordinul Agaricales, cuprinzând 5 genuri, în primul rând cel de tip Amanita.
Amanita echinocephala și Amanitaceae · Amanita virosa și Amanitaceae ·
Basarabia
Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).
Amanita echinocephala și Basarabia · Amanita virosa și Basarabia ·
Basidiomycota
Încrengătura Basidiomycota (ciuperci adevărate sau bazidiomicete) este una dintre cele mai mari din regnul Fungi și cuprinde cele mai avansate specii din punct de vedere evolutiv din acest domeniu.
Amanita echinocephala și Basidiomycota · Amanita virosa și Basidiomycota ·
Boletus
Boletus (Carl von Linné, 1753) este un gen de ciuperci al încrengăturii Basidiomycota din familia Boletaceae care cuprinde mult peste 100 de specii și coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).
Amanita echinocephala și Boletus · Amanita virosa și Boletus ·
Bruno Cetto
Bruno Cetto (n. 21 aprilie 1921, Trento – d. 16 iulie 1991, Rimini) a fost un inginer, profesor de inginerie mecanică, micolog și scriitor științific italian.
Amanita echinocephala și Bruno Cetto · Amanita virosa și Bruno Cetto ·
Bucovina de Nord
Bucovina de Nord (colorată cu galben) Bucovina de Nord (în) este denumirea părții de nord a provinciei istorice Bucovina, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina.
Amanita echinocephala și Bucovina de Nord · Amanita virosa și Bucovina de Nord ·
Claude Casimir Gillet
C. C. Gillet pe la 1890 Claude Casimir Gillet (n. 19 mai 1806, Dormans - d. 1 septembrie 1896, Alençon) a fost un medic și medic veterinar, botanist și entomolog francez, specialist în micologie.
Amanita echinocephala și Claude Casimir Gillet · Amanita virosa și Claude Casimir Gillet ·
Eucariote
Protozoarele, ciupercile, plantele și animalele, sunt organisme eucariote.
Amanita echinocephala și Eucariote · Amanita virosa și Eucariote ·
Fag
Pădure de fagi Fagul (Fagus sylvatica) este un arbore din zona temperată.
Amanita echinocephala și Fag · Amanita virosa și Fag ·
Iod
Iodul (iodes, însemnând „violet”) este un element chimic, notat cu simbolul I, cu numărul atomic 53.
Amanita echinocephala și Iod · Amanita virosa și Iod ·
Jurasic
Jurasicul (de la munții Jura) este o perioadă geologică care a durat aproximativ 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani și 145 de milioane de ani în urmă), fiind precedată de Triasic și urmată de Cretacic.
Amanita echinocephala și Jurasic · Amanita virosa și Jurasic ·
Leucoagaricus leucothites
Leucoagaricus leucothites (Carlo Vittadini, 1835 ex Solomon P. Wasser, 1977), sin. Lepiota naucina (Elias Magnus Fries, 1838 ex Paul Kummer (1871), este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Leucoagaricus, numită în popor ciupercă de miriște, burete alb al porumbeilor sau bureți albineți. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord adesea în locații influențate de om, de obicei în afara pădurilor (cu excepția celor de arini) sau la marginea lor, prin pajiști comerciale, în grădini, livezi și parcuri, chiar și în sere sau pe compost. El crește, adesea spontan după construcția de grădini, diguri sau paturi de legume, dispărând de obicei în anul următor. Habitatele naturale sunt, de la câmpie până în zonele deluroase de altitudine medie, pășuni semi-aride și terenuri cu iarbă de stepă, chiar și dune de nisip, preferând soluri bazice, argiloase, moderat până neutral azotate. Timpul apariției este din (iulie) august până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 142-143, ISBN 3-405-12116-7Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 40-41, ISBN 88-85013-57-0Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, p. 526, ISBN 3-8289-1619-8.
Amanita echinocephala și Leucoagaricus leucothites · Amanita virosa și Leucoagaricus leucothites ·
Marcel Bon
Marcel Bon (n. 17 martie 1925, Villers-sur-Authie - d. 11 mai 2014, Woincourt, înmormântat la Port-le-Grand) a fost un farmacolog, botanist, micolog și profesor universitar francez.
Amanita echinocephala și Marcel Bon · Amanita virosa și Marcel Bon ·
Meinhard Michael Moser
Meinhard Michael Moser (n. 13 martie 1924, Innsbruck – d. 30 septembrie 2002, Innsbruck) a fost un profesor universitar de microbiologie, botanist, micolog austriac, specializat pentru chimia și toxicologia ale ordinului de ciuperci Agaricales, care și-a făcut un nume de asemenea ca om de știință pentru silvicultură.
Amanita echinocephala și Meinhard Michael Moser · Amanita virosa și Meinhard Michael Moser ·
Mycorrhiza
Ectomicoriză și Endomicoriză Micoriza (în plural: micorize), cu numele științific Mykorrhiza, este o formă de simbioză între fungi și plante în care o ciupercă intră în contact cu sistemul rădăcinilor fine unei plante.
Amanita echinocephala și Mycorrhiza · Amanita virosa și Mycorrhiza ·
Nume binomial
În biologie, numele binomial este denumirea științifică a unei specii, acceptată în momentul actual.
Amanita echinocephala și Nume binomial · Amanita virosa și Nume binomial ·
Pădure de foioase
Pădurile de foioase sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă și angiospermică.
Amanita echinocephala și Pădure de foioase · Amanita virosa și Pădure de foioase ·
Pin (arbore)
:Pentru alte utilizări ale numelui Pin, vedeți: Pin (dezambiguizare). Pinul (Pinus), este un gen de plante din familia Pinaceae, orginar din emisfera nordică și cuprinde peste 80 specii de arbori (mai rar arbuști) rășinoși, având scoarța roșie.
Amanita echinocephala și Pin (arbore) · Amanita virosa și Pin (arbore) ·
Regnul Fungi
Regnul Fungi (ciupercile) formează al treilea mare regn al organismelor eucariote alături de Regnul Animalia și Regnul Plantae cu peste 100.000 de specii cunoscute.
Amanita echinocephala și Regnul Fungi · Amanita virosa și Regnul Fungi ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Amanita echinocephala și România · Amanita virosa și România ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Amanita echinocephala și Amanita virosa
- Ceea ce au în comun cu Amanita echinocephala și Amanita virosa
- Similarități între Amanita echinocephala și Amanita virosa
Comparație între Amanita echinocephala și Amanita virosa
Amanita echinocephala are 47 de relații, în timp ce Amanita virosa are 48. Așa cum au în comun 28, indicele Jaccard este 29.47% = 28 / (47 + 48).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Amanita echinocephala și Amanita virosa. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: