Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Animat și inanimat (lingvistică) și Complement circumstanțial instrumental

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Animat și inanimat (lingvistică) și Complement circumstanțial instrumental

Animat și inanimat (lingvistică) vs. Complement circumstanțial instrumental

În lingvistică, calificările „animat și inanimat” sau „însuflețit și neînsuflețit” se bazează în primul rând pe distincția naturală dintre, pe de o parte, ființe, adică entități ce se caracterizează prin viață din punct de vedere biologic, pe de altă parte entități care nu au această caracteristică. Complementul circumstanțial instrumental este o parte secundară de propoziție care face parte din categoria mai largă a complementelor și din cea mai restrânsă a complementelor circumstanțiale.

Similarități între Animat și inanimat (lingvistică) și Complement circumstanțial instrumental

Animat și inanimat (lingvistică) și Complement circumstanțial instrumental au 23 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adjectiv posesiv, Armonie vocalică, Atribut, Cazul acuzativ, Cazul genitiv, Complement, Consoană, Diasistemul slav de centru-sud, Gramatică, Limba franceză, Limba maghiară, Limba muntenegreană, Limba română, Limba sârbă, Limbi romanice, Limbi slave, Mioara Avram, Număr (gramatică), Prepoziție, Pronume, Pronume personal, Substantiv, Verb.

Adjectiv posesiv

Adjectivul posesiv este un adjectiv pronominal care determină un substantiv, referindu-se în același timp la posesorul lucrului, ființei sau noțiunii (numite cu un cuvânt obiect posedat) exprimate de acel substantiv.

Adjectiv posesiv și Animat și inanimat (lingvistică) · Adjectiv posesiv și Complement circumstanțial instrumental · Vezi mai mult »

Armonie vocalică

În fonetică, armonia vocalică este un fenomen de asimilare care constă în tendința de uniformizare a vocalelor unui cuvânt prin dobândirea de către ele a unei anumite trăsături sau a unor anumite trăsături.

Animat și inanimat (lingvistică) și Armonie vocalică · Armonie vocalică și Complement circumstanțial instrumental · Vezi mai mult »

Atribut

În gramatică, atributul este o parte secundară de propoziție care determină un substantiv sau altă parte de vorbire cu valoare de substantiv (pronume, numeral), individualizând cuvântul determinat prin calificare, identificare, clasificare sau descriere.

Animat și inanimat (lingvistică) și Atribut · Atribut și Complement circumstanțial instrumental · Vezi mai mult »

Cazul acuzativ

În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Animat și inanimat (lingvistică) și Cazul acuzativ · Cazul acuzativ și Complement circumstanțial instrumental · Vezi mai mult »

Cazul genitiv

În gramatică, genitivul este un caz care exprimă, în sensul cel mai larg, faptul că un obiect (în sens larg) este în raport cu alt obiectČirgić 2010, p. 184 (gramatică muntenegreană).

Animat și inanimat (lingvistică) și Cazul genitiv · Cazul genitiv și Complement circumstanțial instrumental · Vezi mai mult »

Complement

Termenul complement (din cuvântul latinesc complementum, cu sensul general „ceea ce se adaugă la ceva pentru a-l întregi”) folosit în sintaxă denumește o parte din părțile de propoziție subordonate altora.

Animat și inanimat (lingvistică) și Complement · Complement și Complement circumstanțial instrumental · Vezi mai mult »

Consoană

O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.

Animat și inanimat (lingvistică) și Consoană · Complement circumstanțial instrumental și Consoană · Vezi mai mult »

Diasistemul slav de centru-sud

Diasistemul slav de centru-sud (în limba croată srednjojužnoslavenski dijasistem/dijasustav, centralnojužnoslavenski dijasistem/dijasustav sau centralni južnoslavenski dijasistem/dijasustav) este un termen propus de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni.

Animat și inanimat (lingvistică) și Diasistemul slav de centru-sud · Complement circumstanțial instrumental și Diasistemul slav de centru-sud · Vezi mai mult »

Gramatică

Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.

Animat și inanimat (lingvistică) și Gramatică · Complement circumstanțial instrumental și Gramatică · Vezi mai mult »

Limba franceză

Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.

Animat și inanimat (lingvistică) și Limba franceză · Complement circumstanțial instrumental și Limba franceză · Vezi mai mult »

Limba maghiară

Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.

Animat și inanimat (lingvistică) și Limba maghiară · Complement circumstanțial instrumental și Limba maghiară · Vezi mai mult »

Limba muntenegreană

Limba muntenegreană (crnogorski jezik, црногорски језик) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de muntenegreni.

Animat și inanimat (lingvistică) și Limba muntenegreană · Complement circumstanțial instrumental și Limba muntenegreană · Vezi mai mult »

Limba română

Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.

Animat și inanimat (lingvistică) și Limba română · Complement circumstanțial instrumental și Limba română · Vezi mai mult »

Limba sârbă

limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.

Animat și inanimat (lingvistică) și Limba sârbă · Complement circumstanțial instrumental și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Limbi romanice

Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară.

Animat și inanimat (lingvistică) și Limbi romanice · Complement circumstanțial instrumental și Limbi romanice · Vezi mai mult »

Limbi slave

Limbile slave (sau slavice) formează o familie de limbi înrudite, vorbite de popoarele slave (ruși, ucraineni, bieloruși, polonezi, bulgari, cehi, croați, slovaci, sârbi etc.), care trăiesc în special în Europa Centrală și de Est, în Balcani și în partea de nord a Asiei.

Animat și inanimat (lingvistică) și Limbi slave · Complement circumstanțial instrumental și Limbi slave · Vezi mai mult »

Mioara Avram

Mioara Avram (n. 4 februarie 1932, Tulcea, d. 12 iulie 2004, București) a fost o lingvistă română.

Animat și inanimat (lingvistică) și Mioara Avram · Complement circumstanțial instrumental și Mioara Avram · Vezi mai mult »

Număr (gramatică)

În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.

Animat și inanimat (lingvistică) și Număr (gramatică) · Complement circumstanțial instrumental și Număr (gramatică) · Vezi mai mult »

Prepoziție

În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.

Animat și inanimat (lingvistică) și Prepoziție · Complement circumstanțial instrumental și Prepoziție · Vezi mai mult »

Pronume

În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive. Unora dintre ele le corespund adjective pronominale, apropiate din aceste puncte de vedere de adjectivele propriu-zise.

Animat și inanimat (lingvistică) și Pronume · Complement circumstanțial instrumental și Pronume · Vezi mai mult »

Pronume personal

În gramatică, pronumele personal este un pronume care se referă la diferitele persoane gramaticale.

Animat și inanimat (lingvistică) și Pronume personal · Complement circumstanțial instrumental și Pronume personal · Vezi mai mult »

Substantiv

În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.

Animat și inanimat (lingvistică) și Substantiv · Complement circumstanțial instrumental și Substantiv · Vezi mai mult »

Verb

În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.

Animat și inanimat (lingvistică) și Verb · Complement circumstanțial instrumental și Verb · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Animat și inanimat (lingvistică) și Complement circumstanțial instrumental

Animat și inanimat (lingvistică) are 71 de relații, în timp ce Complement circumstanțial instrumental are 49. Așa cum au în comun 23, indicele Jaccard este 19.17% = 23 / (71 + 49).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Animat și inanimat (lingvistică) și Complement circumstanțial instrumental. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »