acces mai rapid decât browser-ul!
17 relaţii: Andronicus din Rhodos, Aristotel, Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, Fizică, Metafizica (Aristotel), Metafizică, Mihai Eminescu, Mircea Sântimbreanu, Nichita Stănescu, 15 februarie, 1850, 1889, 1933, 1956, 1983, 1985.
Andronicus din Rhodos
Andronicus din Rhodos (circa 70 îdC) a fost un editor, gânditor și filozof grec, care a trăit la Roma.
Nou!!: Antimetafizică și Andronicus din Rhodos · Vezi mai mult »
Aristotel
Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) a fost un filosof al Greciei Antice, discipol al lui Platon și fondator al școlii peripatetice.
Nou!!: Antimetafizică și Aristotel · Vezi mai mult »
Aurelian Titu Dumitrescu
Aurelian Titu Dumitrescu (n.
Nou!!: Antimetafizică și Aurelian Titu Dumitrescu · Vezi mai mult »
Editura Cartea Românească
Acțiune emisă în 1945 de societatea pe acțiuni Cartea Românească Editura Cartea Românească este una din editurile românești, fiind simultan cea mai veche casă editorială din România, fondată în 1919.
Nou!!: Antimetafizică și Editura Cartea Românească · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Antimetafizică și Fizică · Vezi mai mult »
Metafizica (Aristotel)
Metafizica este o lucrare de Aristotel scrisă cel mai probabil între 336 și 323 î.Hr. Subiectul lucrării este tot ce există, privit prin perspectiva strictă a simplei sale existențe și nu a relativei importanțe pe care acel corp, lucru, obiect, concept, idee, noțiune etc.
Nou!!: Antimetafizică și Metafizica (Aristotel) · Vezi mai mult »
Metafizică
Rafael Sanzio mult mai târziu Platon și Aristotel, de Rafael (Stanza della Segnatura, Roma). Aristotel este privit ca "părintele" metafizicii. Metafizica (greacă μετά (meta).
Nou!!: Antimetafizică și Metafizică · Vezi mai mult »
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici) a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat, în general, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română.
Nou!!: Antimetafizică și Mihai Eminescu · Vezi mai mult »
Mircea Sântimbreanu
Mircea Sântimbreanu (n. 7 ianuarie 1926, Băița, județul Hunedoara (interbelic) – d. 19 august 1999, București) a fost un scriitor român, director al editurii Albatros, publicist, scenarist și producător de film.
Nou!!: Antimetafizică și Mircea Sântimbreanu · Vezi mai mult »
Nichita Stănescu
Nichita Stănescu a fost un poet, scriitor și eseist român, ales membru post-mortem al Academiei Române.
Nou!!: Antimetafizică și Nichita Stănescu · Vezi mai mult »
15 februarie
---- 15 februarie este a 46-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: Antimetafizică și 15 februarie · Vezi mai mult »
1850
1850 (MDCCCL) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Antimetafizică și 1850 · Vezi mai mult »
1889
1889 (MDCCCLXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Antimetafizică și 1889 · Vezi mai mult »
1933
1933 (MCMXXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Antimetafizică și 1933 · Vezi mai mult »
1956
1956 (MCMLVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Antimetafizică și 1956 · Vezi mai mult »
1983
Edson René Braafheid 1983 (MCMLXXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Antimetafizică și 1983 · Vezi mai mult »
1985
----1985 (MCMLXXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Antimetafizică și 1985 · Vezi mai mult »
