Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Arhiducatul Austriei și Bula de Aur (1356)

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Arhiducatul Austriei și Bula de Aur (1356)

Arhiducatul Austriei vs. Bula de Aur (1356)

Arhiducatul Austriei (în germană Erzherzogtum), numit până în 1453 Ducatul Austriei, a fost o feudă a Sfântului Imperiu Roman (feudă imperială). Acest articol se referă la textul constituțional al Sfântului Imperiu Roman.

Similarități între Arhiducatul Austriei și Bula de Aur (1356)

Arhiducatul Austriei și Bula de Aur (1356) au 7 lucruri în comun (în Uniunpedie): Carol al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman, Casa de Habsburg, Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman, Limba germană, Limba latină, Principe elector, Sfântul Imperiu Roman.

Carol al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman

Împăratul Carol al IV-lea, din dinastia de Luxemburg, (n. 14 mai 1316, Praga – d. 29 noiembrie 1378), a fost Rege al Romanilor (Rex Romanorum) din 1346, rege al Boemiei din 1347 și împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1355.

Arhiducatul Austriei și Carol al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman · Bula de Aur (1356) și Carol al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »

Casa de Habsburg

Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.

Arhiducatul Austriei și Casa de Habsburg · Bula de Aur (1356) și Casa de Habsburg · Vezi mai mult »

Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman

Frederic al III-lea (n. 21 septembrie 1415, Innsbruck - d. 19 august 1493, Linz) a fost ales Rege al Romanilor (Rex Romanorum) din 1440 și a fost încoronat Împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1452 domnind până la moartea sa.

Arhiducatul Austriei și Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman · Bula de Aur (1356) și Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »

Limba germană

Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.

Arhiducatul Austriei și Limba germană · Bula de Aur (1356) și Limba germană · Vezi mai mult »

Limba latină

Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.

Arhiducatul Austriei și Limba latină · Bula de Aur (1356) și Limba latină · Vezi mai mult »

Principe elector

Principi electori aflați în deliberare (de la stânga la dreapta: Arhiepiscopul de Köln, Arhiepiscopul de Mainz, Arhiepiscopul de Trier, Contele Palatinatului, Ducele Saxoniei, Margravul de Brandenburg și Regele Boemiei). Principii electori ai Sfântului Imperiu Roman (în; în, (la plural Kurfürsten) au fost cei șapte membri ai colegiului electoral al Sfântului Imperiu Roman: trei arhiepiscopi (de Mainz, Köln și Trier) și patru principi laici. Începând din secolul al XIII-lea principii electori aveau competența de alegere a regelui Romanilor, care urma să fie încoronat de către papă ca Sfânt Împărat Roman. Carol Quintul a fost ultimul monarh încoronat ca împărat (ales rege romano-german în 1519, încoronat în 1530). Succesorii săi au fost aleși ca împărați în mod direct de colegiul electoral, purtând titlul de „Împărat Ales al Romanilor” (în; în). Începând cu 1440 toți împărații cu excepția unuia singur (Carol al VII-lea din Casa de Wittelsbach) au provenit din Casa de Habsburg a Arhiducatului Austriei, iar principii electori doar ratificau succesiunea Habsburgilor. Principele elector avea un mare prestigiu și se considera că pe scară ierarhică se afla, ca demnitate, imediat după rege sau împărat. Principii electori aveau privilegii speciale care nu erau împărțite cu ceilalți principi ai imperiului. Ei continuau să-și păstreze titlurile originale alături de titlul de principe elector. Urmașul la tron al unui principe elector laic era cunoscut sub titlul de prinț elector (Kurprinz).

Arhiducatul Austriei și Principe elector · Bula de Aur (1356) și Principe elector · Vezi mai mult »

Sfântul Imperiu Roman

Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.

Arhiducatul Austriei și Sfântul Imperiu Roman · Bula de Aur (1356) și Sfântul Imperiu Roman · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Arhiducatul Austriei și Bula de Aur (1356)

Arhiducatul Austriei are 36 de relații, în timp ce Bula de Aur (1356) are 59. Așa cum au în comun 7, indicele Jaccard este 7.37% = 7 / (36 + 59).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Arhiducatul Austriei și Bula de Aur (1356). Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: