Similarități între Arhiducatul Austriei și Ducatul de Bavaria
Arhiducatul Austriei și Ducatul de Bavaria au 14 lucruri în comun (în Uniunpedie): Casa de Babenberg, Casa de Habsburg, Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman, Frederic I al Sfântului Imperiu Roman, Henric al II-lea, Duce al Austriei, Limba germană, Limba latină, Ottokar al II-lea al Boemiei, Principe elector, Privilegium minus, Regatul Boemiei, Regatul Ungariei, Regensburg, Sfântul Imperiu Roman.
Casa de Babenberg
Blazonul familiei Babenberg (pe scut), care provenea inițial de la blazonul familiei Eppenstein (în Cartea blazoanelor „Scheibler's Wappenbuch” 1450–1480) Casa de Babenberg a fost o dinastie de margrafi și duci austrieci.
Arhiducatul Austriei și Casa de Babenberg · Casa de Babenberg și Ducatul de Bavaria ·
Casa de Habsburg
Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.
Arhiducatul Austriei și Casa de Habsburg · Casa de Habsburg și Ducatul de Bavaria ·
Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman
Frederic al III-lea (n. 21 septembrie 1415, Innsbruck - d. 19 august 1493, Linz) a fost ales Rege al Romanilor (Rex Romanorum) din 1440 și a fost încoronat Împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1452 domnind până la moartea sa.
Arhiducatul Austriei și Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman · Ducatul de Bavaria și Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman ·
Frederic I al Sfântului Imperiu Roman
Frederic I, numit Barbarossa, a fost ales la Frankfurt și încoronat la Aachen ca rege al romanilor (Rex Romanorum) în 1152, a fost încoronat rege al Italiei la Pavia în 1154 și a fost încoronat împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1155.
Arhiducatul Austriei și Frederic I al Sfântului Imperiu Roman · Ducatul de Bavaria și Frederic I al Sfântului Imperiu Roman ·
Henric al II-lea, Duce al Austriei
Gertruda, fiica împăratului Lothar și a Teodorei Comnena, nepoata împăratului bizantin Manuel Comnen (arborele genealogic al familiei Babenberg, Mănăstirea Klosterneuburg) Henric al II-lea, supranumit Jasomirgott (n. 2 aprilie 1114, Klosterneuburg – d. 13 ianuarie 1177, Viena), aparținând Casei de Babenberg, a fost conte palatin al Rinului (1140–1141), margraf al Austriei (1141–1156), duce al Bavariei sub numele Henric al XI-lea (1143–1156) și duce al Austriei (1156–1177).
Arhiducatul Austriei și Henric al II-lea, Duce al Austriei · Ducatul de Bavaria și Henric al II-lea, Duce al Austriei ·
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Arhiducatul Austriei și Limba germană · Ducatul de Bavaria și Limba germană ·
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Arhiducatul Austriei și Limba latină · Ducatul de Bavaria și Limba latină ·
Ottokar al II-lea al Boemiei
Ottokar al II-lea Přemysl, supranumit Regele de Fier și de Aur, (în cehă: Přemysl Otakar II.), aparținând dinastiei Přemyslid, a fost rege al Boemiei din 1253 până în 1278.
Arhiducatul Austriei și Ottokar al II-lea al Boemiei · Ducatul de Bavaria și Ottokar al II-lea al Boemiei ·
Principe elector
Principi electori aflați în deliberare (de la stânga la dreapta: Arhiepiscopul de Köln, Arhiepiscopul de Mainz, Arhiepiscopul de Trier, Contele Palatinatului, Ducele Saxoniei, Margravul de Brandenburg și Regele Boemiei). Principii electori ai Sfântului Imperiu Roman (în; în, (la plural Kurfürsten) au fost cei șapte membri ai colegiului electoral al Sfântului Imperiu Roman: trei arhiepiscopi (de Mainz, Köln și Trier) și patru principi laici. Începând din secolul al XIII-lea principii electori aveau competența de alegere a regelui Romanilor, care urma să fie încoronat de către papă ca Sfânt Împărat Roman. Carol Quintul a fost ultimul monarh încoronat ca împărat (ales rege romano-german în 1519, încoronat în 1530). Succesorii săi au fost aleși ca împărați în mod direct de colegiul electoral, purtând titlul de „Împărat Ales al Romanilor” (în; în). Începând cu 1440 toți împărații cu excepția unuia singur (Carol al VII-lea din Casa de Wittelsbach) au provenit din Casa de Habsburg a Arhiducatului Austriei, iar principii electori doar ratificau succesiunea Habsburgilor. Principele elector avea un mare prestigiu și se considera că pe scară ierarhică se afla, ca demnitate, imediat după rege sau împărat. Principii electori aveau privilegii speciale care nu erau împărțite cu ceilalți principi ai imperiului. Ei continuau să-și păstreze titlurile originale alături de titlul de principe elector. Urmașul la tron al unui principe elector laic era cunoscut sub titlul de prinț elector (Kurprinz).
Arhiducatul Austriei și Principe elector · Ducatul de Bavaria și Principe elector ·
Privilegium minus
Privilegium minus (în) este un certificat imperial emis în anul 1156, prin care Marca Ostarrichi (în termeni contemporani numită deja Marcha Austria) s-a separat de ducatul inițial Bavaria devenind astfel ducat independent.
Arhiducatul Austriei și Privilegium minus · Ducatul de Bavaria și Privilegium minus ·
Regatul Boemiei
Regatul Boemiei (cehă: České království; germană: Königreich Böhmen; latină: Regnum Bohemiae) a fost un stat situat în regiunea Boemia din Europa Centrală, cea mai mare parte pe al cărui teritoriu se află în prezent Cehia.
Arhiducatul Austriei și Regatul Boemiei · Ducatul de Bavaria și Regatul Boemiei ·
Regatul Ungariei
Regatul Ungariei, alternativ Regatul Maghiar, (în, în) a fost înființat în anul 1000.
Arhiducatul Austriei și Regatul Ungariei · Ducatul de Bavaria și Regatul Ungariei ·
Regensburg
Regensburg (în franceză: Ratisbonne, în italiană, spaniolă, catalană și portugheză: Ratisbona) este un oraș din regiunea administrativă (Regierungsbezirk) Palatinatul Superior, landul Bavaria, Germania, situat pe Dunăre.
Arhiducatul Austriei și Regensburg · Ducatul de Bavaria și Regensburg ·
Sfântul Imperiu Roman
Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.
Arhiducatul Austriei și Sfântul Imperiu Roman · Ducatul de Bavaria și Sfântul Imperiu Roman ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Arhiducatul Austriei și Ducatul de Bavaria
- Ceea ce au în comun cu Arhiducatul Austriei și Ducatul de Bavaria
- Similarități între Arhiducatul Austriei și Ducatul de Bavaria
Comparație între Arhiducatul Austriei și Ducatul de Bavaria
Arhiducatul Austriei are 36 de relații, în timp ce Ducatul de Bavaria are 258. Așa cum au în comun 14, indicele Jaccard este 4.76% = 14 / (36 + 258).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Arhiducatul Austriei și Ducatul de Bavaria. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: