acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Arhitectura neoromânească și București
Arhitectura neoromânească și București au 48 lucruri în comun (în Uniunpedie): Arhitectura modernă, Arhitectura neoclasică, Arhitectura renascentistă, Art Deco, Belle Époque, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Stavropoleos, Brașov, Brăila, Bufetul din Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Regina Elisabeta, Calea Victoriei, Capitel, Carol I al României, Constanța, Constantin Brâncoveanu, Cotroceni, Craiova, Duiliu Marcu, Țara Românească, Școala Centrală (București), Șoseaua Kiseleff, Ștefan Burcuș, Fronton, Galați, Grigore Cerchez, Ion Mincu, Ion N. Socolescu, Moldova, Muzeul Național al Țăranului Român, ..., Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Nicolae Ghica-Budești, Octav Doicescu, Oradea, Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, Palatul Mogoșoaia, Parcul Carol I, Petre Antonescu, Ploiești, Primul Război Mondial, Regatul României, Rinceau, România, România Mare, Stilul brâncovenesc, Timișoara, Victor Ștefănescu, Vlad Țepeș. Extinde indicele (18 Mai Mult) »
Arhitectura modernă
Arhitectura modernă sau arhitectura modernistă a fost o mișcare arhitecturală sau un stil arhitectural bazat pe tehnologii noi și inovatoare de construcție, în special utilizarea sticlei, oțelului și betonului armat; ideea că forma ar trebui să urmeze funcției (funcționalism); o îmbrățișare a minimalismului; și o respingere a ornamentului.
Arhitectura modernă și Arhitectura neoromânească · Arhitectura modernă și București ·
Arhitectura neoclasică
Biserica Madeleine din Paris Arhitectura neoclasică s-a afirmat la mijlocul secolului al XVIII-lea, în contextul neoclasicismului, mișcarea care a promovat valorile estetice greco-romane.
Arhitectura neoclasică și Arhitectura neoromânească · Arhitectura neoclasică și București ·
Arhitectura renascentistă
Domul Santa Maria del Fiore din Florența Arhitectura renascentistă aparține perioadei de la începutul secolului al XV-lea până la începutul secolului al XVII-lea, în diferite regiuni ale Europei, în care are loc o redefinire a interesului pentru cultura și civilizația greco-romană, iar spiritul european se eliberează de sub tutela obscurității religioase medievale.
Arhitectura neoromânească și Arhitectura renascentistă · Arhitectura renascentistă și București ·
Art Deco
Art Deco, prescurtare pentru termenul francez Arts Décoratifs, și uneori denumit doar Deco, este un stil de arte vizuale, arhitectură și design care a apărut pentru prima dată în Franța în anii 1910 (chiar înainte de Primul Război Mondial).
Arhitectura neoromânească și Art Deco · Art Deco și București ·
Belle Époque
Belle Époque (din franceză, „Epoca Frumoasă”) este perioada modernă, cu salturi marcante în toate domeniile și viață tihnită până la începutul Primului Război Mondial.
Arhitectura neoromânească și Belle Époque · Belle Époque și București ·
Biserica Ortodoxă Română
Biserica Ortodoxă Română (acronim BOR) este una din bisericile autocefale ale creștinismului ortodox.
Arhitectura neoromânească și Biserica Ortodoxă Română · Biserica Ortodoxă Română și București ·
Biserica Stavropoleos
Biserica Stavropoleos este o biserică ortodoxă, construită în stil brâncovenesc, în centrul orașului București.
Arhitectura neoromânească și Biserica Stavropoleos · Biserica Stavropoleos și București ·
Brașov
Brașov (în, în dialectul săsesc Kruhnen, în, în, Brassovia) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov.
Arhitectura neoromânească și Brașov · Brașov și București ·
Brăila
Brăila (în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.
Arhitectura neoromânească și Brăila · Brăila și București ·
Bufetul din Șoseaua Kiseleff
Bufetul din Șoseaua Kiseleff (nume inițial Bufetul) este o casă din București, Sectorul 1, Șoseaua Kiseleff construită în stil neoromânesc, fiind un proiect pentru expoziția de la Paris din 1889, realizat de arhitectul Ion Mincu.
Arhitectura neoromânească și Bufetul din Șoseaua Kiseleff · București și Bufetul din Șoseaua Kiseleff ·
Bulevardul Regina Elisabeta
Bulevardul Regina Elisabeta din București este situat în sectorul 5 și leagă Piața Universității de Piața Mihail Kogălniceanu.
Arhitectura neoromânească și Bulevardul Regina Elisabeta · București și Bulevardul Regina Elisabeta ·
Calea Victoriei
Calea Victoriei este una din cele mai importante artere situată în centrul Bucureștiului.
Arhitectura neoromânească și Calea Victoriei · București și Calea Victoriei ·
Capitel
Un capitel formează partea cea mai de sus al unei coloane (sau al unui pilastru).
Arhitectura neoromânească și Capitel · București și Capitel ·
Carol I al României
Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza în urma unei lovituri de stat.
Arhitectura neoromânească și Carol I al României · București și Carol I al României ·
Constanța
Constanța (limba greacă veche: Tόμις - Tomis, latină: Tomis Constantiana, limba greacă Κωνστάντζα - Konstandza, limba aromână Custantsa, limba turcă otomană كو ستنجه - Köstendje,, - Kiustendja) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare.
Arhitectura neoromânească și Constanța · București și Constanța ·
Constantin Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu (n. 1654 – d. 15/26 august 1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.
Arhitectura neoromânească și Constantin Brâncoveanu · București și Constantin Brâncoveanu ·
Cotroceni
Cotroceni este un cartier situat în sectorul 5 al Bucureștiului.
Arhitectura neoromânească și Cotroceni · București și Cotroceni ·
Craiova
Craiova este municipiul de reședință al județului Dolj, Oltenia, România, format din localitățile componente Craiova (reședința), Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos, și din satele Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine.
Arhitectura neoromânească și Craiova · București și Craiova ·
Duiliu Marcu
Duiliu Marcu a fost un arhitect român, membru titular (din 1955) al Academiei Române, președinte de onoare a Uniunii arhitecților din România.
Arhitectura neoromânească și Duiliu Marcu · București și Duiliu Marcu ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Arhitectura neoromânească și Țara Românească · București și Țara Românească ·
Școala Centrală (București)
Colegiul Național "Școala Centrală" este o instituție de învățământ preuniversitar din București care a funcționat de-a lungul vremii sub mai multe denumiri (între care și Pensionatul Domnesc de Fete).
Arhitectura neoromânească și Școala Centrală (București) · București și Școala Centrală (București) ·
Șoseaua Kiseleff
Hotelul restaurant Triumf Șoseaua Kiseleff este o arteră importantă din București.
Arhitectura neoromânească și Șoseaua Kiseleff · București și Șoseaua Kiseleff ·
Ștefan Burcuș
Ștefan Burcuș (n. 1870, Bacău – d. 21 august 1928, București) a fost un arhitect român cunoscut în țară, dar și în străinătate.
Arhitectura neoromânească și Ștefan Burcuș · București și Ștefan Burcuș ·
Fronton
Un fronton (plural: frontoane) este un element arhitectural folosit în arhitectura clasică, cea barocă și cea neoclasică, alcătuit dintr-o cornișă frântă sau curbă, susținut de un antablament, care se găsește deasupra intrării unei clădiri, uși, ferestre, etc.
Arhitectura neoromânească și Fronton · București și Fronton ·
Galați
Galați este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.
Arhitectura neoromânească și Galați · București și Galați ·
Grigore Cerchez
Grigore Cerchez (sau Cherchez, Cerkez) a fost un inginer civil, profesor și arhitect român.
Arhitectura neoromânească și Grigore Cerchez · București și Grigore Cerchez ·
Ion Mincu
Ion Mincu (n. 20 decembrie 1852, Focșani – d. 6 decembrie 1912, București) a fost un arhitect, inginer, inovator, pedagog, profesor universitar și deputat român.
Arhitectura neoromânească și Ion Mincu · București și Ion Mincu ·
Ion N. Socolescu
Ion N. Socolescu (n. 17 ianuarie 1856, Ploiești – d. 1924) a fost un arhitect român.
Arhitectura neoromânească și Ion N. Socolescu · București și Ion N. Socolescu ·
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Arhitectura neoromânească și Moldova · București și Moldova ·
Muzeul Național al Țăranului Român
Muzeul Național al Țăranului Român este unul dintre cele mai diversificate muzee din familia europeană a muzeelor de arte și tradiții populare.
Arhitectura neoromânească și Muzeul Național al Țăranului Român · București și Muzeul Național al Țăranului Român ·
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” este denumirea atribuită prin Hotărârea Guvernului României nr.
Arhitectura neoromânească și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” · București și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” ·
Nicolae Ghica-Budești
Nicolae Ghica-Budești (n. 22 decembrie 1869, Iași – d. 16 decembrie 1943, București) a fost un arhitect român, promotor al renașterii vechii arhitecturi românești și al afirmării specificului național, al stilului neoromânesc în arhitectură.
Arhitectura neoromânească și Nicolae Ghica-Budești · București și Nicolae Ghica-Budești ·
Octav Doicescu
Octav Doicescu a fost un arhitect, profesor universitar, membru titular al Academiei Române (1974), cetățean de onoare al orașului New York din 1939, titlu acordat lui Doicescu de celebrul primar Fiorello La Guardia (1882 - 1947) ca apreciere pentru proiectarea Pavilionului Casa Română la Expoziția universală „New York World's Fair 1939”.
Arhitectura neoromânească și Octav Doicescu · București și Octav Doicescu ·
Oradea
Oradea, situată în nord-vestul României, este un oraș cu o istorie bogată și o moștenire culturală variată.
Arhitectura neoromânească și Oradea · București și Oradea ·
Palatul Ministerului Lucrărilor Publice
Palatul Ministerului Lucrărilor Publice este o clădire din București, construită între anii 1906-1910, în stil tradițional, neoromânesc, după planurile arhitectului Petre Antonescu, pe terenul viran situat vizavi de Grădina Cișmigiului, numit “Maidanul lui Duca”.
Arhitectura neoromânească și Palatul Ministerului Lucrărilor Publice · București și Palatul Ministerului Lucrărilor Publice ·
Palatul Mogoșoaia
Palatul Mogoșoaia este o clădire istorică din localitatea Mogoșoaia, județul Ilfov, România, aflată la circa 15 km de centrul orașului București.
Arhitectura neoromânească și Palatul Mogoșoaia · București și Palatul Mogoșoaia ·
Parcul Carol I
Parcul Carol - aleea centrală Parcul Carol I, numit Parcul Libertății în anii 1948-1991, numit Parcul Filaret la începutul secolului al XX-lea, este un parc amplasat în sectorul 4 al Bucureștiului, pe Dealul Filaretului.
Arhitectura neoromânească și Parcul Carol I · București și Parcul Carol I ·
Petre Antonescu
Petre Antonescu (n. 29 iunie 1873, Râmnicu Sărat – d. 22 aprilie 1965, București) a fost un arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice și academician român, care s-a impus printre personalitățile de frunte ale școlii de arhitectură românească, marcând activitatea arhitecturală din prima jumătate a secolului al 20-lea prin promovarea unui stil arhitectural neo-românesc.
Arhitectura neoromânească și Petre Antonescu · București și Petre Antonescu ·
Ploiești
Ploiești este municipiul de reședință al județului Prahova, Muntenia, România.
Arhitectura neoromânească și Ploiești · București și Ploiești ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Arhitectura neoromânească și Primul Război Mondial · București și Primul Război Mondial ·
Regatul României
Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.
Arhitectura neoromânească și Regatul României · București și Regatul României ·
Rinceau
În arhitectură și artele decorative, un rinceau (sau renson, plural rinceaux-uri; din franceză, derivat de la cuvântul francez vechi rein „ramură cu frunziș”) este o formă decorativă care constă dintr-un motiv continuu ondulat, asemănător unei tulpini, din care se ramifică frunze mai mici sau grupuri de frunze la intervale mai mult sau mai puțin regulate.
Arhitectura neoromânească și Rinceau · București și Rinceau ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Arhitectura neoromânească și România · București și România ·
România Mare
România Mare (România interbelică, România Întregită) e o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.
Arhitectura neoromânească și România Mare · București și România Mare ·
Stilul brâncovenesc
Termenii stil brâncovenesc sau artă brâncovenească caracterizează în istoriografia română de artă, arhitectura și artele plastice în Țara Românească din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714).
Arhitectura neoromânească și Stilul brâncovenesc · București și Stilul brâncovenesc ·
Timișoara
Timișoara (în Timisvaria; în Temesvár; în Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar; în Temišvar; în turcă Temeșvar) este municipiul de reședință al județului Timiș, Banat, România.
Arhitectura neoromânească și Timișoara · București și Timișoara ·
Victor Ștefănescu
Victor Ștefănescu cunoscut și ca Victor G. Stephănescu (n. 14 martie 1877 – d. 1950) a fost un arhitect român, adept al stilului neoromânesc, care a proiectat o serie numeroasă de edificii în diferite orașe din România în prima jumătate a secolului al XX-lea.
Arhitectura neoromânească și Victor Ștefănescu · București și Victor Ștefănescu ·
Vlad Țepeș
Vlad Țepeș, denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476.
Arhitectura neoromânească și Vlad Țepeș · București și Vlad Țepeș ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Arhitectura neoromânească și București
- Ceea ce au în comun cu Arhitectura neoromânească și București
- Similarități între Arhitectura neoromânească și București
Comparație între Arhitectura neoromânească și București
Arhitectura neoromânească are 157 de relații, în timp ce București are 760. Așa cum au în comun 48, indicele Jaccard este 5.23% = 48 / (157 + 760).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Arhitectura neoromânească și București. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
