acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Armata Roșie și Istoria Rusiei
Armata Roșie și Istoria Rusiei au 37 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Bătălia de la Stalingrad, Bolșevic, Caucaz, China, Europa, Europa de Est, Finlanda, Germania Nazistă, Imperiul Rus, Invadarea Poloniei (1939), Iosif Vissarionovici Stalin, Istoria militară a Uniunii Sovietice, Lev Davidovici Troțki, Lituania, Marea Epurare, Mișcarea Albă, Moscova, Pactul de la Varșovia, Pactul Ribbentrop-Molotov, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, Polonia, Primul Război Mondial, Războiul Civil Spaniol, Războiul de Iarnă, Războiul din Afganistan (1979-1989), Războiul polono-sovietic, Revoluția Ungară din 1956, Rusia, Sankt Petersburg, ..., Siberia, Soviet, Statele Unite ale Americii, Tratatul de la Versailles, Ucraina, Vladimir Ilici Lenin, Volgograd. Extinde indicele (7 Mai Mult) »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Armata Roșie · Al Doilea Război Mondial și Istoria Rusiei ·
Bătălia de la Stalingrad
Bătălia de la Stalingrad din perioada 23 august 1942–2 februarie 1943 a reprezentat un important punct de cotitură în desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial și este considerată cea mai sângeroasă și mai mare bătălie din istoria omenirii. Bătălia a fost marcată de neglijare și brutalitate față de populația civilă. Bătălia a inclus campania de bombardamente aeriene asupra orașului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacuri terestre asupra orașului, precum și lupte pe teritoriul orașului. A urmat contraofensiva sovietică care, în cele din urmă, a încercuit și a distrus forțele germane și ale aliaților din cadrul Axei din Stalingrad și din regiunea periferică a orașului. Numărul total al pierderilor de vieți umane este estimat aproximativ la 3 milioane. Lipsa unor date mai exacte se explică prin refuzul guvernului sovietic de a oferi cifre exacte din cauza temerilor că sacrificiile ar fi părut prea mari și ar fi demobilizat eforturile de război. Forțele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul de răsărit și nu și-au mai revenit niciodată de pe urma acestei înfrângeri. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat începutul eliberării URSS, luptă care a dus în cele din urmă la victoria din 1945 asupra Germaniei Naziste.
Armata Roșie și Bătălia de la Stalingrad · Bătălia de la Stalingrad și Istoria Rusiei ·
Bolșevic
Întâlnire a membrilor Partidului Bolșevic Bolșevic ("большеви́к", derivat din rusă ce înseamnă, în traducere liberă, "membru al majorității") este denumirea care a fost dată unei persoane membre a facțiunii bolșevicilor din Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), partidul marxist condus de Vladimir Ilici Lenin, care a preluat puterea în Rusia în 1917, pe timpul Revoluției din Octombrie.
Armata Roșie și Bolșevic · Bolșevic și Istoria Rusiei ·
Caucaz
Vedere a Caucazului din satelit Ţările Caucazului în antichitate: Armenia, Iberia, Colchida şi Albania Caucazul zilelor noastre Popoarele Caucazului 2009 Caucazul este o regiune între Marea Neagră și Marea Caspică, incluzând Munții Caucaz și câmpiile înconjurătoare.
Armata Roșie și Caucaz · Caucaz și Istoria Rusiei ·
China
Schimbările teritoriale ale Chinei de-a lungul istoriei sale. China (scris cu caractere chineze tradiționale: 中國; scris cu caractere chineze simplificate: 中国) reprezintă o regiune culturală puternic legată de civilizația antică ce a dominat aceste locuri.
Armata Roșie și China · China și Istoria Rusiei ·
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Armata Roșie și Europa · Europa și Istoria Rusiei ·
Europa de Est
Europa de Est Împărțirea Europei pe criterii culturale Situată la est de o linie imaginară ce ar uni Marea Baltică cu Marea Neagră, Europa de Est reprezintă cea mai întinsă subdiviziune a continentului.
Armata Roșie și Europa de Est · Europa de Est și Istoria Rusiei ·
Finlanda
Finlanda (în; în), denumită oficial Republica Finlanda, este o țară nordică situată în regiunea finoscandică a Europei de Nord.
Armata Roșie și Finlanda · Finlanda și Istoria Rusiei ·
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Armata Roșie și Germania Nazistă · Germania Nazistă și Istoria Rusiei ·
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Armata Roșie și Imperiul Rus · Imperiul Rus și Istoria Rusiei ·
Invadarea Poloniei (1939)
Invadarea Poloniei din 1939 (numită de polonezi: Wojna obronna 1939 roku–Războiul de apărare din 1939, de germani: Polenfeldzug–Campania poloneză, având numele de cod dat de Marele Stat Major nazist ''Fall Weiss'', numită de unii istorici și "Campania poloneză din septembrie" ori "Războiul polono-german din 1939"), a fost inițiată de Germania Nazistă, Uniunea Sovietică și statul marionetă Slovacia, fiind evenimentul care a declanșat al doilea război mondial.
Armata Roșie și Invadarea Poloniei (1939) · Invadarea Poloniei (1939) și Istoria Rusiei ·
Iosif Vissarionovici Stalin
Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.
Armata Roșie și Iosif Vissarionovici Stalin · Iosif Vissarionovici Stalin și Istoria Rusiei ·
Istoria militară a Uniunii Sovietice
Istoria militară a Uniunii Sovietice începe cu zilele care au urmat izbucnirii Marii Revoluții Socialiste din Octombrie 1917 care i-a adus pe bolșevici la putere.
Armata Roșie și Istoria militară a Uniunii Sovietice · Istoria Rusiei și Istoria militară a Uniunii Sovietice ·
Lev Davidovici Troțki
Fotografie de pe pașaportul lui Lev Troțki, 1915 Lev Davidovici Troțki (în), născut Léiba sau Leib Bronștéin (Лейба Бронштейн), a fost un revoluționar bolșevic și intelectual marxist rus născut într-o familie de evrei așkenazi din Ucraina.
Armata Roșie și Lev Davidovici Troțki · Istoria Rusiei și Lev Davidovici Troțki ·
Lituania
Lituania (în ), oficial Republica Lituania (în), este o țară din Europa de Nord.
Armata Roșie și Lituania · Istoria Rusiei și Lituania ·
Marea Epurare
Marea Epurare (- Marea Teroare) este numele dat campaniilor de represiune din Uniunea Sovietică de la sfârșitul celui de-al patrulea deceniu al secolului XX, care a inclus și epurarea partidului comunist.Termenul de represiune a fost în mod oficial folosit pentru a indica urmărirea oamenilor recunoscuți drept dușmani ai poporului și contrarevoluționari.
Armata Roșie și Marea Epurare · Istoria Rusiei și Marea Epurare ·
Mișcarea Albă
Mișcarea Albă (în) și brațul ei înarmat Armata Albă (în) sau Garda Albă (în), ai căror membri erau cunoscuți ca Albi (în), cuprindeau unele forțe din Rusia, atât politice cât și militare, care se opuneau bolșevicilor după Revoluția din Octombrie și care au luptat împotriva Armatei Roșii (așa cum au făcut-o, de altfel, și naționaliștii ucrainieni din Armata Verde sau anarhiștii din Armata Neagră) pe durata războiului civil din Rusia din 1918 până în 1921.
Armata Roșie și Mișcarea Albă · Istoria Rusiei și Mișcarea Albă ·
Moscova
Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².
Armata Roșie și Moscova · Istoria Rusiei și Moscova ·
Pactul de la Varșovia
Pactul de la Varșovia sau Tratatul de la Varșovia, numit în mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală a fost o alianță militară a țărilor din Europa Răsăriteană și din Blocul Răsăritean, care voiau să se apere împotriva amenințării pe care o percepeau din partea alianței NATO (care a fost fondată în 1949).
Armata Roșie și Pactul de la Varșovia · Istoria Rusiei și Pactul de la Varșovia ·
Pactul Ribbentrop-Molotov
Stalin Protocolul secret de la a doua semnare a Pactului germano-sovietic Ribentropp-Molotov în 28 septembrie 1939 - Tratatul privind frontierele și de prietenie. Fotografie din 1946 de origine germană (Documente folosite în Procesele de la Nürnberg de către apărarea germană a lui Ribentropp și Goring) Molotov care aplaudă. Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernuluiViaceslav Molotov, la data semnării pactului era șef al guvernului URSS, deținând funcția de Președinte al Consiliului Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice, omologul german fiind șeful guvernului Germaniei, cancelarul Germaniei Adolf Hitler.
Armata Roșie și Pactul Ribbentrop-Molotov · Istoria Rusiei și Pactul Ribbentrop-Molotov ·
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (în rusă: Коммунисти́ческая па́ртия Сове́тского Сою́за.
Armata Roșie și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice · Istoria Rusiei și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice ·
Polonia
Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.
Armata Roșie și Polonia · Istoria Rusiei și Polonia ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Armata Roșie și Primul Război Mondial · Istoria Rusiei și Primul Război Mondial ·
Războiul Civil Spaniol
Războiul Civil Spaniol, care a durat de la 17 iulie 1936 până la 1 aprilie 1939, a fost un conflict în care forțele franchiste sau naționaliste, conduse de generalul Francisco Franco au învins forțele Republicane sau Legaliste cuprinzând liberali anticlericali, socialiști, comuniști, anarhiști și autonomiști ale celei de a doua Republici Spaniole.
Armata Roșie și Războiul Civil Spaniol · Istoria Rusiei și Războiul Civil Spaniol ·
Războiul de Iarnă
Războiul de Iarnă (cunoscut și ca Războiul Sovieto-Finlandez sau Războiul Ruso-Finlandez) a izbucnit în momentul în care Uniunea Sovietică a atacat Finlanda la 30 noiembrie 1939, trei luni după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.
Armata Roșie și Războiul de Iarnă · Istoria Rusiei și Războiul de Iarnă ·
Războiul din Afganistan (1979-1989)
Războiul afgano-sovietic a durat nouă ani.
Armata Roșie și Războiul din Afganistan (1979-1989) · Istoria Rusiei și Războiul din Afganistan (1979-1989) ·
Războiul polono-sovietic
Războiul polono-sovietic (februarie 1919 – martie 1921) — în limba poloneză denumit și Wojna bolszewicka („Războiul bolșevic”) — a fost un conflict care a opus RSFS Rusă pe de-o parte și a Doua Republică Poloneză și Republica Populară Ucraineană pe de altă parte pentru controlul teritoriilor care corespund în mare în zilele noastre Ucrainei și Belarusului.
Armata Roșie și Războiul polono-sovietic · Istoria Rusiei și Războiul polono-sovietic ·
Revoluția Ungară din 1956
Revoluția Ungară din 1956 împotriva dictaturii bolșevice și a ocupației sovietice (în maghiară 1956-os forradalom) a început în ziua de 23 octombrie.
Armata Roșie și Revoluția Ungară din 1956 · Istoria Rusiei și Revoluția Ungară din 1956 ·
Rusia
Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.
Armata Roșie și Rusia · Istoria Rusiei și Rusia ·
Sankt Petersburg
Râul Neva a dat numele străzii principale a orașului St Petersburg Sankt Petersburg (în, cunoscut în limbajul colocvial ca Питер Piter, ca Petrograd Петрогра́д, 1914–1924 și în perioada sovietică sub numele de Leningrad Ленингра́д, 1924–1991) este un oraș din Rusia.
Armata Roșie și Sankt Petersburg · Istoria Rusiei și Sankt Petersburg ·
Siberia
Siberia (ca regiune istorică în roșu deschis și închis) și Subiectele federale ale Rusiei (doar roșu închis) Siberia (rusă: Сиби́рь, Sibir, probabil din limba mongolă, „ținutul liniștit”, sau din limba tătară — seberü „a broda”) este o zonă vastă a Rusiei și a nordului Kazahstanului, fiind compusă din toată Asia de Nord.
Armata Roșie și Siberia · Istoria Rusiei și Siberia ·
Soviet
Un soviet (rusă: сове́т) a fost la origine un consiliu local al muncitorilor în ultimele zile ale Imperiului Țarist.
Armata Roșie și Soviet · Istoria Rusiei și Soviet ·
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Armata Roșie și Statele Unite ale Americii · Istoria Rusiei și Statele Unite ale Americii ·
Tratatul de la Versailles
Tratatul de la Versailles din 1919 este un tratat de pace creat ca rezultat al negocierilor de 6 luni purtate la Conferința de Pace de la Paris din 1919, ce a dus la încheierea oficială a Primului Război Mondial între forțele Aliaților (Franța, Anglia, SUA, Italia, Japonia, Polonia, România, Serbia, Cehoslovacia) și cele ale Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, Bulgaria).
Armata Roșie și Tratatul de la Versailles · Istoria Rusiei și Tratatul de la Versailles ·
Ucraina
Fără descriere.
Armata Roșie și Ucraina · Istoria Rusiei și Ucraina ·
Vladimir Ilici Lenin
(), numele de familie originar: Ulianov (Улья́нов), a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.
Armata Roșie și Vladimir Ilici Lenin · Istoria Rusiei și Vladimir Ilici Lenin ·
Volgograd
, (în limba rusă: Волгогра́д), numit și (Цари́цын) (1598–1925) și (Сталингра́д) (1925–1961) este un oraș în Rusia, situat pe malul drept (vestic) al râului Volga.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Armata Roșie și Istoria Rusiei
- Ceea ce au în comun cu Armata Roșie și Istoria Rusiei
- Similarități între Armata Roșie și Istoria Rusiei
Comparație între Armata Roșie și Istoria Rusiei
Armata Roșie are 156 de relații, în timp ce Istoria Rusiei are 390. Așa cum au în comun 37, indicele Jaccard este 6.78% = 37 / (156 + 390).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Armata Roșie și Istoria Rusiei. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
