Armata Roșie și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Armata Roșie și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Armata Roșie vs. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Armata Roșie · Al Doilea Război Mondial și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Bolșevic

Întâlnire a membrilor Partidului Bolșevic Bolșevic ("большеви́к", derivat din rusă ce înseamnă, în traducere liberă, "membru al majorității") este denumirea care a fost dată unei persoane membre a facțiunii bolșevicilor din Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), partidul marxist condus de Vladimir Ilici Lenin, care a preluat puterea în Rusia în 1917, pe timpul Revoluției din Octombrie.

Armata Roșie și Bolșevic · Bolșevic și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

China

Schimbările teritoriale ale Chinei de-a lungul istoriei sale. China (scris cu caractere chineze tradiționale: 中國; scris cu caractere chineze simplificate: 中国) reprezintă o regiune culturală puternic legată de civilizația antică ce a dominat aceste locuri.

Armata Roșie și China · China și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Finlanda

Finlanda (în; în), denumită oficial Republica Finlanda, este o țară nordică situată în regiunea finoscandică a Europei de Nord.

Armata Roșie și Finlanda · Finlanda și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Armata Roșie și Franța · Franța și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)

Frontul de Răsărit al celui de Al Doilea Război Mondial a fost teatrul războiului dintre patru țări ale puterilor Axei (Germania nazistă, Italia, Ungaria, România) pe de-o parte, și Uniunea Sovietică pe de altă parte, începând cu iunie 1941 până în mai 1945.

Armata Roșie și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Germania Nazistă

Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).

Armata Roșie și Germania Nazistă · Germania Nazistă și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Gheorghi Jukov

Gheorghi Konstantinovici Jukov (în) a fost un militar și politician sovietic.

Armata Roșie și Gheorghi Jukov · Gheorghi Jukov și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Armata Roșie și Imperiul Rus · Imperiul Rus și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Invazia Cehoslovaciei

Invazia Cehoslovaciei, oficial Operațiunea Dunărea, a fost ocuparea Republicii Socialiste Cehoslovace de către forțe armate din cinci state membre în Pactul de la Varșovia - Uniunea Sovietică, R.P. Bulgaria, R.P. Ungară, RDG și R.P. Polonă – în noaptea de 20–21 august 1968.

Armata Roșie și Invazia Cehoslovaciei · Invazia Cehoslovaciei și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Iosif Vissarionovici Stalin

Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.

Armata Roșie și Iosif Vissarionovici Stalin · Iosif Vissarionovici Stalin și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Japonia

Japonia (în,, sens literal: „originea soarelui”) este o țară insulară din Asia de Est, situată pe un lanț de insule aflate între Oceanul Pacific și Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreeană.

Armata Roșie și Japonia · Japonia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Letonia

Letonia (în), oficial Republica Letonia (în), este o țară în regiunea Baltică a Europei de Nord, una dintre cele trei Țări Baltice.

Armata Roșie și Letonia · Letonia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Lev Davidovici Troțki

Fotografie de pe pașaportul lui Lev Troțki, 1915 Lev Davidovici Troțki (în), născut Léiba sau Leib Bronștéin (Лейба Бронштейн), a fost un revoluționar bolșevic și intelectual marxist rus născut într-o familie de evrei așkenazi din Ucraina.

Armata Roșie și Lev Davidovici Troțki · Lev Davidovici Troțki și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Lituania

Lituania (în ), oficial Republica Lituania (în), este o țară din Europa de Nord.

Armata Roșie și Lituania · Lituania și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Marea Epurare

Marea Epurare (- Marea Teroare) este numele dat campaniilor de represiune din Uniunea Sovietică de la sfârșitul celui de-al patrulea deceniu al secolului XX, care a inclus și epurarea partidului comunist.Termenul de represiune a fost în mod oficial folosit pentru a indica urmărirea oamenilor recunoscuți drept dușmani ai poporului și contrarevoluționari.

Armata Roșie și Marea Epurare · Marea Epurare și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Masacrul de la Katyń

Ofițeri polonezi exhumați la 3 ani dupǎ masacru (1943) Masacrul de la Katyń (cunoscut și ca incidentul de la Katyń sau masacrul din pădurea Katyń) a fost o execuție în masă a unor cetățeni polonezi de către forțele poliției secrete sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Armata Roșie și Masacrul de la Katyń · Masacrul de la Katyń și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Moscova

Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².

Armata Roșie și Moscova · Moscova și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Pactul de la Varșovia

Pactul de la Varșovia sau Tratatul de la Varșovia, numit în mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală a fost o alianță militară a țărilor din Europa Răsăriteană și din Blocul Răsăritean, care voiau să se apere împotriva amenințării pe care o percepeau din partea alianței NATO (care a fost fondată în 1949).

Armata Roșie și Pactul de la Varșovia · Pactul de la Varșovia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Pactul Ribbentrop-Molotov

Stalin Protocolul secret de la a doua semnare a Pactului germano-sovietic Ribentropp-Molotov în 28 septembrie 1939 - Tratatul privind frontierele și de prietenie. Fotografie din 1946 de origine germană (Documente folosite în Procesele de la Nürnberg de către apărarea germană a lui Ribentropp și Goring) Molotov care aplaudă. Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernuluiViaceslav Molotov, la data semnării pactului era șef al guvernului URSS, deținând funcția de Președinte al Consiliului Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice, omologul german fiind șeful guvernului Germaniei, cancelarul Germaniei Adolf Hitler.

Armata Roșie și Pactul Ribbentrop-Molotov · Pactul Ribbentrop-Molotov și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Partidul Comunist al Uniunii Sovietice

Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (în rusă: Коммунисти́ческая па́ртия Сове́тского Сою́за.

Armata Roșie și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice · Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Polonia

Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.

Armata Roșie și Polonia · Polonia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Războiul din Afganistan (1979-1989)

Războiul afgano-sovietic a durat nouă ani.

Armata Roșie și Războiul din Afganistan (1979-1989) · Războiul din Afganistan (1979-1989) și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Războiul polono-sovietic

Războiul polono-sovietic (februarie 1919 – martie 1921) — în limba poloneză denumit și Wojna bolszewicka („Războiul bolșevic”) — a fost un conflict care a opus RSFS Rusă pe de-o parte și a Doua Republică Poloneză și Republica Populară Ucraineană pe de altă parte pentru controlul teritoriilor care corespund în mare în zilele noastre Ucrainei și Belarusului.

Armata Roșie și Războiul polono-sovietic · Războiul polono-sovietic și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Revoluția Ungară din 1956

Revoluția Ungară din 1956 împotriva dictaturii bolșevice și a ocupației sovietice (în maghiară 1956-os forradalom) a început în ziua de 23 octombrie.

Armata Roșie și Revoluția Ungară din 1956 · Revoluția Ungară din 1956 și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Rusia

Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.

Armata Roșie și Rusia · Rusia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Sankt Petersburg

Râul Neva a dat numele străzii principale a orașului St Petersburg Sankt Petersburg (în, cunoscut în limbajul colocvial ca Питер Piter, ca Petrograd Петрогра́д, 1914–1924 și în perioada sovietică sub numele de Leningrad Ленингра́д, 1924–1991) este un oraș din Rusia.

Armata Roșie și Sankt Petersburg · Sankt Petersburg și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Siberia

Siberia (ca regiune istorică în roșu deschis și închis) și Subiectele federale ale Rusiei (doar roșu închis) Siberia (rusă: Сиби́рь, Sibir, probabil din limba mongolă, „ținutul liniștit”, sau din limba tătară — seberü „a broda”) este o zonă vastă a Rusiei și a nordului Kazahstanului, fiind compusă din toată Asia de Nord.

Armata Roșie și Siberia · Siberia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Stalinism

Iosif Vissarionovici Stalin Stalinismul este o ideologie și un sistem politico-social și economic introdus de Iosif Vissarionovici Stalin în Uniunea Sovietică.

Armata Roșie și Stalinism · Stalinism și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Statele baltice

Statele Baltice (în; în; în), cunoscute și ca Țările Baltice, Republicile Baltice sau Națiunile Baltice, este un termen geopolitic folosit pentru o regiune din nord-estul Europei situată pe coasta de est a Mării Baltice, care corespunde, în prezent, celor 3 țări baltice: Lituania, Letonia și Estonia, și a fostei Prusii Orientale (inclusiv regiunea Kaliningrad din Rusia).

Armata Roșie și Statele baltice · Statele baltice și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).

Armata Roșie și Statele Unite ale Americii · Statele Unite ale Americii și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Ucraina

Fără descriere.

Armata Roșie și Ucraina · Ucraina și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Armata Roșie și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Vladimir Ilici Lenin

(), numele de familie originar: Ulianov (Улья́нов), a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.

Armata Roșie și Vladimir Ilici Lenin · Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Vladimir Ilici Lenin · Vezi mai mult »