acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Armata austriacă în perioada napoleoniană și Congresul de la Viena
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Congresul de la Viena au 27 lucruri în comun (în Uniunpedie): Baden, Bavaria, Confederația Germană, Dalmația, Dunărea, Europa, Francisc I al Austriei, Imperiul Austriac, Imperiul Rus, Italia, Joachim Murat, Klemens Wenzel von Metternich, Marie Louise, ducesă de Parma, Napoleon I, Primul Imperiu Francez, Prusia, Războiul celei de-a Șasea Coaliții, Regatul Prusiei, Regatul Sardiniei, Revoluția Franceză, Români, Sârbi, Sfânta Alianță, Sfântul Imperiu Roman, Suedia, Veneția, Viena.
Baden
Baden este un stat istoric în sud-vestul Germaniei, pe malul drept al râului Rin.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Baden · Baden și Congresul de la Viena ·
Bavaria
Bavaria (în, oficial Freistaat Bayern) este landul federal care se situează în partea de sud-est a Germaniei, cu capitala la München.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Bavaria · Bavaria și Congresul de la Viena ·
Confederația Germană
Confederația Germană (în) a fost o confederație formată din mai multe state din Europa Centrală, care a existat între 1815 și 1866.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Confederația Germană · Confederația Germană și Congresul de la Viena ·
Dalmația
Harta Dalmației în Croația Dalmația (în croată Dalmacija, în italiană Dalmazia, in maghiară Dalmácia) este o regiune de pe coasta estică a Mării Adriatice, în Croația de astăzi și o mică parte în Muntenegru, de la insula Rab în nord-vest până la Golful Kotor în sud-est.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Dalmația · Congresul de la Viena și Dalmația ·
Dunărea
Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Dunărea · Congresul de la Viena și Dunărea ·
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Europa · Congresul de la Viena și Europa ·
Francisc I al Austriei
Francisc I al Austriei (în) din dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 12 februarie 1768, Florența - d. 2 martie 1835, Viena) a fost primul împărat al Imperiului Austriac (1804-1835) și, înainte de aceasta, ultimul împărat romano-german al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (1792-1806), sub numele de Francisc al II-lea (Franz II).
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Francisc I al Austriei · Congresul de la Viena și Francisc I al Austriei ·
Imperiul Austriac
Imperiul Austriac (în) a fost o formațiune statală ce a existat în centrul Europei între 1804 și 1867, iar ca parte cisleithanică a Austro-Ungariei a existat până în 1918.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Imperiul Austriac · Congresul de la Viena și Imperiul Austriac ·
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Imperiul Rus · Congresul de la Viena și Imperiul Rus ·
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Italia · Congresul de la Viena și Italia ·
Joachim Murat
Joachim Murat (în; n. 25 martie 1767, Labastide-Murat – d. 13 octombrie 1815, Pizzo) a fost mare duce de Clèves și Berg, mareșal al Imperiului Francez și rege al Regatului celor Două Sicilii din 1808 la 1815.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Joachim Murat · Congresul de la Viena și Joachim Murat ·
Klemens Wenzel von Metternich
Klemens Wenzel Nepomuk Lothar von Metternich-Winneberg zu Beilstein (n. 15 mai 1773, Koblenz — d. 11 iunie 1859, Viena) a fost un om de stat austriac și unul dintre cei mai importanți diplomați ai timpului său.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Klemens Wenzel von Metternich · Congresul de la Viena și Klemens Wenzel von Metternich ·
Marie Louise, ducesă de Parma
Maria Louise a Austriei, născută Arhiducesa Maria Louise a Austriei, devenită după căsătorie Împărăteasă a Franței, iar din 1817 a devenit Ducesă de Parma, Piacenza și Guastalla.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Marie Louise, ducesă de Parma · Congresul de la Viena și Marie Louise, ducesă de Parma ·
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Napoleon I · Congresul de la Viena și Napoleon I ·
Primul Imperiu Francez
Primul Imperiu Francez, cunoscut și cu denumirile mai obișnuite de Imperiul Francez ori Imperiul Napoleonian, acoperă perioada în care Franța a dominat cea mai mare parte a Europei continentale, sub conducerea lui Napoleon I. Din punct de vedere constituțional, Primul Imperiu Francez se referă atât la perioada dintre 1804 și 1814/1815, de la sfârșitul Consulatului Francez până la Restaurația Franceză.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Primul Imperiu Francez · Congresul de la Viena și Primul Imperiu Francez ·
Prusia
Prusia (în, în, în letonă și lituaniană Prūsija, în) era un stat situat pe teritoriul de astăzi al Germaniei, Poloniei, Lituaniei și Federației Ruse (Prusia Orientală).
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Prusia · Congresul de la Viena și Prusia ·
Războiul celei de-a Șasea Coaliții
În cadrul Războiului celei de-a Șasea Coaliții (1813 - 1814), o coaliție formată din Imperiul Austriac, Regatul Prusiei, Imperiul Rus, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei și un număr de state germane a învins în final Primul Imperiu Francez și l-a obligat pe Împăratul Napoleon I să abdice și să plece în exil pe insula Elba.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Războiul celei de-a Șasea Coaliții · Congresul de la Viena și Războiul celei de-a Șasea Coaliții ·
Regatul Prusiei
Regatul Prusiei a fost un regat german ce e existat între 1701 și 1918 și care, din 1871, a fost principalul stat din Imperiul German, ce reprezenta aproximativ două treimi din teritoriul acestuia.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Regatul Prusiei · Congresul de la Viena și Regatul Prusiei ·
Regatul Sardiniei
Regatul Sardiniei (mai rar Regatul Piemontului) este un fost stat din Europa, care a existat de la începutul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XIX-lea.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Regatul Sardiniei · Congresul de la Viena și Regatul Sardiniei ·
Revoluția Franceză
Revoluția franceză (în) a fost o serie de revolte sociale și politice radicale din Franța, în perioada anilor 1789-1799, care a afectat profund istoria modernă a Franței, marcând declinul puternic al monarhiei și bisericii și apariția democrației și naționalismului.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Revoluția Franceză · Congresul de la Viena și Revoluția Franceză ·
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Români · Congresul de la Viena și Români ·
Sârbi
Sârbii sunt un popor din ramura slavilor de sud care locuiesc în Europa Centrală și în Balcani (Europa de Sud-Est) între Munții Balcani și Munții Carpați în est și Marea Adriatică în vest.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Sârbi · Congresul de la Viena și Sârbi ·
Sfânta Alianță
Sfânta Alianță a fost o coaliție a Imperiului Rus, Prusiei și Imperiului Austriac creată la inițiativa țarului Alexandru I și semnată pe 26 septembrie 1815 de cele trei mari puteri.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Sfânta Alianță · Congresul de la Viena și Sfânta Alianță ·
Sfântul Imperiu Roman
Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Sfântul Imperiu Roman · Congresul de la Viena și Sfântul Imperiu Roman ·
Suedia
Suedia, oficial Regatul Suediei (în), este o din Europa de Nord.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Suedia · Congresul de la Viena și Suedia ·
Veneția
Bazilica San Marco thumb Veneția (în, în venețiană Venèxia sau Venèzsia sau) este principalul oraș al regiunii Veneto și al Italiei nord-orientale.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Veneția · Congresul de la Viena și Veneția ·
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Armata austriacă în perioada napoleoniană și Viena · Congresul de la Viena și Viena ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Armata austriacă în perioada napoleoniană și Congresul de la Viena
- Ceea ce au în comun cu Armata austriacă în perioada napoleoniană și Congresul de la Viena
- Similarități între Armata austriacă în perioada napoleoniană și Congresul de la Viena
Comparație între Armata austriacă în perioada napoleoniană și Congresul de la Viena
Armata austriacă în perioada napoleoniană are 97 de relații, în timp ce Congresul de la Viena are 156. Așa cum au în comun 27, indicele Jaccard este 10.67% = 27 / (97 + 156).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Armata austriacă în perioada napoleoniană și Congresul de la Viena. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
