Similarități între Asimilație (lingvistică) și Schimbare fonetică
Asimilație (lingvistică) și Schimbare fonetică au 17 lucruri în comun (în Uniunpedie): Armonie vocalică, Cuvânt, Disimilație, Fonetică, Gramatică, Limba latină, Limba maghiară, Limba română, Limbă (comunicare), Limbă standard, Limbi slave, Oltenia, Ortografie, Silabă, Sintagmă, Sunet (fonetică), Vocală.
Armonie vocalică
În fonetică, armonia vocalică este un fenomen de asimilare care constă în tendința de uniformizare a vocalelor unui cuvânt prin dobândirea de către ele a unei anumite trăsături sau a unor anumite trăsături.
Armonie vocalică și Asimilație (lingvistică) · Armonie vocalică și Schimbare fonetică ·
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Asimilație (lingvistică) și Cuvânt · Cuvânt și Schimbare fonetică ·
Disimilație
În fonetică, disimilația sau disimilarea este un proces prin care se creează o diferență între sunete identice din același cuvânt, sau se accentuează o diferență între sunete cu trăsături asemănătoareDubois 2002, pp. 153–154.
Asimilație (lingvistică) și Disimilație · Disimilație și Schimbare fonetică ·
Fonetică
Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p. 205–206.
Asimilație (lingvistică) și Fonetică · Fonetică și Schimbare fonetică ·
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Asimilație (lingvistică) și Gramatică · Gramatică și Schimbare fonetică ·
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Asimilație (lingvistică) și Limba latină · Limba latină și Schimbare fonetică ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Asimilație (lingvistică) și Limba maghiară · Limba maghiară și Schimbare fonetică ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Asimilație (lingvistică) și Limba română · Limba română și Schimbare fonetică ·
Limbă (comunicare)
Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.
Asimilație (lingvistică) și Limbă (comunicare) · Limbă (comunicare) și Schimbare fonetică ·
Limbă standard
În sociolingvistică, limba standard este o varietate a unei limbi elaborată prin activități conștiente de normare, cu scopul de a servi drept mijloc de comunicare comun utilizatorilor acelei limbi, care folosesc eventual și alte varietăți ale acesteiaDubois 2002, pp. 440–441.
Asimilație (lingvistică) și Limbă standard · Limbă standard și Schimbare fonetică ·
Limbi slave
Limbile slave (sau slavice) formează o familie de limbi înrudite, vorbite de popoarele slave (ruși, ucraineni, bieloruși, polonezi, bulgari, cehi, croați, slovaci, sârbi etc.), care trăiesc în special în Europa Centrală și de Est, în Balcani și în partea de nord a Asiei.
Asimilație (lingvistică) și Limbi slave · Limbi slave și Schimbare fonetică ·
Oltenia
Oltenia în România Oltenia este o regiune istorică din sud-vestul României delimitată la est de râul Olt, la sud și vest de Dunăre, iar la nord de Carpații Meridionali.
Asimilație (lingvistică) și Oltenia · Oltenia și Schimbare fonetică ·
Ortografie
În lingvistică, termenul ortografie (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 343.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, pp. 845–846.Dubois 2002, pp. 337–338.Kálmán și Trón 2007, p. 13.. Ortografia, ca și varietatea standard a limbii în general, este o creație conștientăNádasdy 2006, pp. 668–673., la început a diverși cărturari, apoi a unor lingviști, fiind un fapt nu numai lingvistic, ci și social și culturalBarić 1997, pp.65–66.. Ea răspunde cerinței firești a colectivității lingvistice de a avea repere comune standardizate în scrierea limbii, fixate în lucrări de specialitate (îndreptare, dicționare, manuale etc.). Se bazează pe realitatea limbii, dar și pe diverși factori extralingvistici: istorici, religioși, politici etc.. Ortografia tinde să creeze norme cât mai unitare, dar nu o poate face conform unui singur principiu, ci este nevoită să aplice mai multe, care sunt contradictorii. De aceea, normele ei nu corespund în întregime limbii vorbite în mod real, ci sunt convenționale. Totodată, limba fiind în continuă evoluție, ortografia rămâne mereu în urma ei. Aceasta se observă mai ales în limbile cu o tradiție a culturii scrise relativ veche, precum franceza, engleza, irlandeza, tibetana, germana, greaca etc. După unii lingviști, din cauza caracteristicilor sale, spre deosebire de lingvistică, ortografia nu poate fi considerată științifică, deoarece nu se ocupă cu ceea ce există, ca știința, ci cu ceea ce creatorii ei consideră că ar trebui să fie.
Asimilație (lingvistică) și Ortografie · Ortografie și Schimbare fonetică ·
Silabă
În fonetică, silaba (din cuvântul grecesc συλλαβή syllabḗ „ceea ce este ținut împreună, ansamblu”) este o unitate de pronunțare fundamentală a cuvântului sau a lanțului vorbirii constituită dintr-un sunet sau dintr-o serie de sunete, pe care vorbitorii o identifică în mod intuitiv, și care nu are o definiție lingvistică unitarăCrystal 2008, p. 467.
Asimilație (lingvistică) și Silabă · Schimbare fonetică și Silabă ·
Sintagmă
Sintagma este, în lingvistică, o îmbinare de cel puțin două cuvinte ce reprezintă cea mai mică unitate în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic.
Asimilație (lingvistică) și Sintagmă · Schimbare fonetică și Sintagmă ·
Sunet (fonetică)
În fonetică, un sunet este un fenomen acustic (vezi articolul Sunet) articulat, adică pronunțat deslușit prin mișcarea organelor care îl emit în limbajul uman, și este receptat în procesul de comunicare ca cel mai mic segment discret perceptibil al fluxului vorbiriiBidu-Vrănceanu 1997, p. 493.
Asimilație (lingvistică) și Sunet (fonetică) · Schimbare fonetică și Sunet (fonetică) ·
Vocală
Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.
Asimilație (lingvistică) și Vocală · Schimbare fonetică și Vocală ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Asimilație (lingvistică) și Schimbare fonetică
- Ceea ce au în comun cu Asimilație (lingvistică) și Schimbare fonetică
- Similarități între Asimilație (lingvistică) și Schimbare fonetică
Comparație între Asimilație (lingvistică) și Schimbare fonetică
Asimilație (lingvistică) are 47 de relații, în timp ce Schimbare fonetică are 77. Așa cum au în comun 17, indicele Jaccard este 13.71% = 17 / (47 + 77).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Asimilație (lingvistică) și Schimbare fonetică. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: