Cuprins
199 relaţii: Abiogeneză, Al-Battani, Al-Zarqali, America Centrală, Andromeda (galaxie), Anii 1930, Apariția stelelor, Aristarh din Samos, Astrobiologie, Astrochimie, Astrofizică, Astrofotografie, Astrolab, Astrologie, Astrometrie, Astronomie de amatori, Astrophysical Journal, Atmosfera Pământului, Auroră polară, Ångström, Big Bang, Biochimie, Biofizică, Biologie moleculară, Biosferă, Blazar, Calea Lactee, Calendar, California Institute of Technology, Catalog astronomic, Catalogul Messier, Câmp magnetic, Călătorie în timp, Centura de radiații Van Allen, Chimie, China, Colaps gravitațional, Cometă, Condiție inițială, Constelație, Coordonate astronomice, Corona solară, Corp ceresc, Cosmic Background Explorer, Cosmologie, Cromosferă, Dispozitiv cu cuplaj de sarcină, Eclipsă, Egipt, Electromagnetism, ... Extinde indicele (149 Mai Mult) »
Abiogeneză
Abiogeneza (din grecescul ἀ-βίο-γένεσις, ἀ- „nu”, βίος- „viață”, γένεσις- „origine”) sau în mod informal originea vieții,Compare: este procesul natural prin care viața a apărut din materie nevie, cum ar fi compușii organici simpli.
Vedea Astronomie și Abiogeneză
Al-Battani
Al-Battānī ținând un astrolab Abū ʿAbd Allāh Muḥammad ibn Jābir ibn Sinān al-Raqqī al-Ḥarrānī al-Ṣābiʾ al-Battānī, pe scurt: Muḥammad ibn Jābir al-Ḥarrānī al-Battānī (latinizat: Albategnius, Albategni sau Albatenius) (858 - 929) a fost un matematician, astronom și astrolog arab.
Vedea Astronomie și Al-Battani
Al-Zarqali
Abū Isḥāq Ibrāhīm ibn Yaḥyā al-Naqqāsh al-Zarqālī, cunoscut în latina medievală sub numele de Arzachel sau Arsechieles, a fost un celebru meșter în instrumente astronomice și astronom arab.
Vedea Astronomie și Al-Zarqali
America Centrală
America Centrală este o regiune centrală a celor două Americi.
Vedea Astronomie și America Centrală
Andromeda (galaxie)
Andromeda, cunoscută și ca Messier 31, M31 sau NGC 224 (în textele mai vechi denumită „Marea nebuloasă Andromeda”) este o galaxie spirală care se află la aproximativ 2,5 milioane de ani-lumină depărtare de Pământ.
Vedea Astronomie și Andromeda (galaxie)
Anii 1930
Anii 1930 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 1930 și s-a încheiat la 31 decembrie 1939.
Vedea Astronomie și Anii 1930
Apariția stelelor
Acest nor a fost rupt din Nebuloasa Carina. Noile stele formate sunt vizibile în apropiere, cu imaginile lor înroșite de lumina albastră, împrăștiate preferențial de praful omniprezent. Această imagine se întinde pe aproximativ doi ani-lumină și a fost înregistrată de telescopul spațial Hubble în 1999.
Vedea Astronomie și Apariția stelelor
Aristarh din Samos
Lunii, după o copie din secolul al X-lea Aristarh sau Aristarchus din Samos (n. 310 î.Hr. – d. 230 î.Hr.) a fost un astronom și matematician grec, primul care a susținut că Pământul se rotește în jurul Soarelui, a fost ridiculizat pentru convingerile sale.
Vedea Astronomie și Aristarh din Samos
Astrobiologie
Astrobiologia, cunoscută anterior sub numele de exobiologie, este un domeniu științific interdisciplinar care studiază originile, evoluția timpurie, distribuția și viitorul vieții în Univers.
Vedea Astronomie și Astrobiologie
Astrochimie
Astrochimia este domeniul de suprapunere dintre astronomie și chimie.
Vedea Astronomie și Astrochimie
Astrofizică
Astrofizica este partea astronomiei și, respectiv a fizicii care se ocupă cu aplicarea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de către astronomie.
Vedea Astronomie și Astrofizică
Astrofotografie
Astrofotografia este un tip specializat de fotografie ce constă în fotografierea imaginilor obiectelor astronomice și a altor porțiuni din cerul nopții.
Vedea Astronomie și Astrofotografie
Astrolab
Un astrolab modern Astrolabul planisferic, cunoscut îndeosebi sub denumirea comună de astrolab (din greaca veche ἀστρολάβος, astrolabos via latina medievală astrolabium „prinzător de aștri”) este un vechi instrument astronomic de observare și de calcul analogic.
Vedea Astronomie și Astrolab
Astrologie
Astrologia este o pseudoștiință conform căreia pozițiile relative ale obiectelor cerești ar putea oferi informații despre personalitatea, relațiile umane și alte probleme legate de viața umană.
Vedea Astronomie și Astrologie
Astrometrie
Astrometria este o ramură sau o sub-disciplină a astronomiei definită ca fiind o știința interdisciplinară care se ocupă de studierea mișcărilor, pozițiilor și distanțelor dintre diferite obiecte astronomice.
Vedea Astronomie și Astrometrie
Astronomie de amatori
Astronomi amatori în acțiune Astronomia de amatori este o activitate de loisir care constă în observarea unor obiecte de pe cerul diurn și nocturn situate în afara globului terestru.
Vedea Astronomie și Astronomie de amatori
Astrophysical Journal
Astrophysical Journal este o revistă științifică de astronomie și astrofizică.
Vedea Astronomie și Astrophysical Journal
Atmosfera Pământului
Atmosferă, cuvânt compus de origine greacă (de la ἀτμός, atmos.
Vedea Astronomie și Atmosfera Pământului
Auroră polară
Aurora australă în Wellington, Noua Zeelandă. Aurora boreală în Alaska Aurora polară este un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru.
Vedea Astronomie și Auroră polară
Ångström
Simbolul ångströmului Un ångström, pronunțat (v. AFI), este o unitate de măsură pentru lungimi, denumită așa după fizicianul suedez Anders Jonas Ångström.
Vedea Astronomie și Ångström
Big Bang
Big Bang-ul (engl. Big Bang, marea explozie) sau Marea Explozie Inițială este modelul cosmologic care explică condițiile inițiale și dezvoltarea ulterioară a Universului.
Vedea Astronomie și Big Bang
Biochimie
mioglobinei, o proteină Biochimia este știința care se ocupă cu studiul proceselor chimice care au loc în sau care sunt legate de existența organismelor vii.
Vedea Astronomie și Biochimie
Biofizică
Biofizica este știința care se ocupă cu aplicarea diferitelor principii și metode ale fizicii în fenomenele și procesele biologice și în cadrul organismelor vii.
Vedea Astronomie și Biofizică
Biologie moleculară
Biologia moleculară este ramura biologiei care se ocupă cu studierea mecanismelor biologice în cadrul celulei, la nivel molecular.
Vedea Astronomie și Biologie moleculară
Biosferă
Biosfera este un termen generic care desemnează spațiile de pe Pământ unde există viață, incluzând partea inferioară a atmosferei, partea superioară a hidrosferei și litosferei.
Vedea Astronomie și Biosferă
Blazar
nucleu activ este numit ''Blazar'' Un blazar (din engleză: blazing quasi-stellar radiosource, care se poate traduce prin „sursă radio strălucitoare cvasistelară”) este o sursă de energie foarte compactă, de tipul unui quasar, asociat cu o gaură neagră în centrul unei galaxii.
Vedea Astronomie și Blazar
Calea Lactee
Calea Lactee, rar cu denumirea Calea Laptelui, iar foarte rar cu denumirea Drumul lui Trăian, este o galaxie spirală barată din care face parte Sistemul Solar.
Vedea Astronomie și Calea Lactee
Calendar
Un calendar astronomic este un mod de divizare a timpului stabilit după fenomene astronomice ciclice, ca de exemplu fazele Lunii, mișcarea aparentă a Soarelui sau o combinație a poziției celor două corpuri cerești.
Vedea Astronomie și Calendar
California Institute of Technology
Intrarea la Caltech California Institute of Technology (Institutul de Tehnologie din California) (prescurtat Caltech) este o universitate privată de cercetări situată în Pasadena, California, Statele Unite ale Americii.
Vedea Astronomie și California Institute of Technology
Catalog astronomic
Un catalog astronomic este o bază de date științifică tabulată care grupează date diferite privitoare la unul sau la mai multe tipuri de obiecte astronomice, în mare parte situate dincolo de Sistemul Solar.
Vedea Astronomie și Catalog astronomic
Catalogul Messier
M5 (pp.118-119). Catalogul Messier este o listă de 110 obiecte cerești și cuprinde mai ales galaxii, roiuri de stele și nebuloase.
Vedea Astronomie și Catalogul Messier
Câmp magnetic
Imagine a câmpului magnetic terestru. Câmpul magnetic este o mărime fizică vectorială ce caracterizează spațiul din vecinătatea unui magnet, electromagnet sau a unei sarcini electrice în mișcare.
Vedea Astronomie și Câmp magnetic
Călătorie în timp
Călătoria în timp este conceptul de mișcare între diferite momente în timp într-un mod analog cu mișcarea unui obiect sau a unei persoane între diferite puncte în spațiu, de obicei prin utilizarea unui dispozitiv ipotetic cunoscut drept mașină a timpului.
Vedea Astronomie și Călătorie în timp
Centura de radiații Van Allen
Centura de radiaţii Van Allen Centura de radiații Van Allen este un tor dublu format din particule de energie (plasmă) aflate în jurul Pământului, reținute de către câmpul magnetic al acestuia.
Vedea Astronomie și Centura de radiații Van Allen
Chimie
Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.
Vedea Astronomie și Chimie
China
Schimbările teritoriale ale Chinei de-a lungul istoriei sale. China (scris cu caractere chineze tradiționale: 中國; scris cu caractere chineze simplificate: 中国) reprezintă o regiune culturală puternic legată de civilizația antică ce a dominat aceste locuri.
Vedea Astronomie și China
Colaps gravitațional
Scenariul colapsului gravitațional al unei stele În astronomie, colapsul gravitațional sau contracția gravitațională este căderea spre interior a unui corp ceresc de dimensiuni mari sub influența forței de atracție.
Vedea Astronomie și Colaps gravitațional
Cometă
Cometa Hale-Bopp în 1997. Cometele (latină: stella cometa, greacă: komē, „steaua cu păr”) sunt corpuri cerești mici, de aparență nebuloasă, care se rotesc în jurul Soarelui.
Vedea Astronomie și Cometă
Condiție inițială
În matematică și în special în sistemele dinamice o condiție inițialăLevente Czumbil (curs 2018, Metode Numerice de Rezolvare a Ecuațiilor și Sistemelor de Ecuații Diferențiale), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, accesat 2023-07-18 este o valoare a unei variabile în evoluție la un moment dat desemnat ca timp inițial (denumit în mod obișnuit.
Vedea Astronomie și Condiție inițială
Constelație
O reprezentare a cerului austral din 1661 O constelație este una dintre cele 88 de zone în care este împărțită bolta sau sfera cerească, uneori făcându-se referire doar la o grupare aparentă de stele, care, unite printr-o linie imaginară, se aseamănă cu un anumit obiect, animal, zeu etc.
Vedea Astronomie și Constelație
Coordonate astronomice
Coordonatele astronomice sunt sisteme de coordonate sferice folosite pentru determinarea poziției stelelor sau a altor obiecte astronomice.
Vedea Astronomie și Coordonate astronomice
Corona solară
Corona solară observată în timpul unei eclipse totale de Soare Corona solară (popular coroana solară) este partea atmosferei Soarelui situată dincolo de cromosferă și care se întinde pe mai multe milioane de kilometri diluându-se în spațiu.
Vedea Astronomie și Corona solară
Corp ceresc
Un corp ceresc este orice corp (obiect) ce există în spațiul cosmic.
Vedea Astronomie și Corp ceresc
Cosmic Background Explorer
Schema satelitului Sigla COBE COsmic Background Explorer (COBE), de asemenea, menționat ca Explorer 66, a fost un satelit dedicat cosmologiei.
Vedea Astronomie și Cosmic Background Explorer
Cosmologie
Cosmologia este studiul istoriei universului, mai ales al originilor și al destinului său.
Vedea Astronomie și Cosmologie
Cromosferă
Soarele observat printr-un telescop cu un filtru hidrogen-alfa. Cromosfera solară (literal sferă colorată) este al doilea dintre cele trei straturi principale din atmosfera Soarelui și are o adâncime de aproximativ 3.000 până la 5.000 de kilometri.
Vedea Astronomie și Cromosferă
Dispozitiv cu cuplaj de sarcină
Senzor CCD detector de ultraviolete și de lumină vizibilă Dispozitivul cu cuplaj de sarcină (DCS) (din engleză de la Charge-Coupled Device, abreviat CCD) este un registru cu deplasare analogic ce permite transportul semnalelor analogice (al sarcinilor electrice) prin mai multe etape succesive, sub controlul unui semnal de ceas.
Vedea Astronomie și Dispozitiv cu cuplaj de sarcină
Eclipsă
Eclipsa solară din 1999, fotografiată din Franța. O eclipsă (din greaca veche εκλειψης ékleipsis: dispariție, abandon) este un eveniment astronomic care are loc atunci când un corp ceresc trece prin fața altuia.
Vedea Astronomie și Eclipsă
Egipt
Egipt (în arabă جمهورية مصر العربية Ǧumhūriyyat Miṣr al-ʿArabiyyah; în coptă: Ⲭⲏⲙⲓ Kimi) este o țară arabă din nordul Africii și din Orientul Mijlociu, limitată la nord de Marea Mediterană, la est de Fâșia Gaza, de Israel, de Golful Aqaba (prin intermediul căruia are contact cu Iordania și cu Arabia Saudită) și de Marea Roșie, la sud de Sudan iar la vest de Libia.
Vedea Astronomie și Egipt
Electromagnetism
Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.
Vedea Astronomie și Electromagnetism
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Vedea Astronomie și Electron
Elipsă
Elipsa şi unii dintre parametrii săi. Elipsa (din gr. elleipsis – lipsă) este o curbă plană definită ca loc geometric al punctelor pentru care suma distanțelor la două puncte fixe (numite focarele elipsei) este constantă.
Vedea Astronomie și Elipsă
Energie întunecată
În cosmologie, energia întunecată este o formă de masă-energie dovedită doar teoretic, prezentă în tot universul.
Vedea Astronomie și Energie întunecată
Evoluția stelelor
Evoluția Soarelui În evoluția unei stele există mai multe faze.
Vedea Astronomie și Evoluția stelelor
Exoplanetă
constelația Vulpecula. Acesta a fost descoperită în 2005. Cele mai multe exoplanete descoperite momentan sunt pe o rază de 300 ani lumină în jurul Soarelui telescopului spațial Hubble (fotografie NASA) Subaru Telescope HiCIAO in the near infrared. VLT, using a 1.4 arcsec occulting mask on top of AB Pictoris.
Vedea Astronomie și Exoplanetă
Expansiunea universului
Expansiunea metrică a Universului este creșterea distanței măsurate între două obiecte din Univers pe măsură ce timpul se schimbă.
Vedea Astronomie și Expansiunea universului
Fizica materiei condensate
Domeniul fizicii materiei condensate este un domeniu relativ nou în fizică, care a apărut pe deoparte datorită studierii intensive și extensive a cristalelor lichide, respectiv datorită asemănării proprietăților corpurilor solide cu cele ale substanțelor lichide în diferitele stări de agregare intermediare pe care acestea din urmă le pot avea.
Vedea Astronomie și Fizica materiei condensate
Fizica particulelor elementare
Particulele elementare în modelul standard: quarkuri, leptoni, mediatori (bosoni de calibrare), bosonul Higgs. LHC. În fundal Lacul Geneva și Alpii. Fizica particulelor elementare studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora.
Vedea Astronomie și Fizica particulelor elementare
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce.
Vedea Astronomie și Fizică
Fizică atomică și moleculară
Fizica atomică și moleculară este o ramură a fizicii care studiază structura atomului și interacțiunile dintre atomi și radiația electromagnetică, structura moleculei și a spectrelor moleculare, ciocnirile atomice, împrăștierea electronilor pe atomi și împrăștierea atom pe atom.
Vedea Astronomie și Fizică atomică și moleculară
Fizică nucleară
fm și angstrom Se poate vedea nucleul în centru înconjurat de învelișul electronic Fizica nucleară este disciplina din domeniul fizicii care se ocupă de structura și proprietățile nucleelor atomice.
Vedea Astronomie și Fizică nucleară
Fluctuație cuantică
lucrare.
Vedea Astronomie și Fluctuație cuantică
Fotosferă
Fotosfera Soarelui 280px Fotosfera unui obiect astronomic este regiunea care trimite cea mai mare cantitate de lumină în exterior.
Vedea Astronomie și Fotosferă
Friedrich Wilhelm Bessel
Friedrich Wilhelm Bessel (n. 22 iulie 1784 la Minden, Renania de Nord-Westfalia - d. 17 martie 1846, Königsberg) a fost matematician și astronom german, cunoscut în matematică pentru sistematizarea funcțiilor Bessel (descoperite anterior de Daniel Bernoulli) și mai ales pentru primele măsurători precise din astrofizică (distanța până la stele) și ca fondator al școlii germane de observații astronomice.
Vedea Astronomie și Friedrich Wilhelm Bessel
Fuziune nucleară
Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacționează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele inițiale.
Vedea Astronomie și Fuziune nucleară
Galaxie
Coma Berenices; are un diametru de aproximativ 56.000 de ani-lumină și se află la o distanță față de Pământ de aproximativ 60 de milioane de ani O galaxie (cuvântul provine din greacă de la γαλαξίας, galaxias, însemnând „cerc lăptos”, o referire la Calea Lactee) este un sistem cu masă, unit de forțe gravitaționale, alcătuit dintr-o aglomerație de stele, praf și gaz interstelar precum și, dar încă nedovedit, materie întunecată invizibilă și energie întunecată.
Vedea Astronomie și Galaxie
Galaxie activă
O galaxie activă este un fel de galaxie care are o fracțiune semnificativă de radiație electromagnetică care nu este datorată componentelor „normale” dintr-o galaxie (stelele, praful și gazul interstelar).
Vedea Astronomie și Galaxie activă
Galaxie eliptică
Galaxia eliptică gigantică ESO 325-G004 O galaxie eliptică este un tip de galaxie care grupează concentrații sferoidale de miliarde stele, care se aseamănă cu roiurile globulare la scară mare.
Vedea Astronomie și Galaxie eliptică
Galaxie neregulată
O galaxie neregulată este un tip de galaxie care nu are o formă regulată distinctă, spre deosebire de galaxiile de tip spirală și eliptică.
Vedea Astronomie și Galaxie neregulată
Galaxie Seyfert
Galaxiile Seyfert sunt împreună cu quasarii cele mai mari grupe de galaxii active.
Vedea Astronomie și Galaxie Seyfert
Galaxie spirală
O galaxie spirală sau spiralată este un tip de galaxie descrisă la origine de către Edwin Hubble în lucrarea sa din anul 1936 The Realm of the Nebulae, ca făcând parte din secvența Hubble.
Vedea Astronomie și Galaxie spirală
Galaxie spirală barată
NGC 1300, o galaxie spirală barată; imagine de la Telescopul Spațial Hubble. O galaxie spirală barată este un tip de galaxie spirală care conține o structură asemănătoare unei bare, aflată în centrul său, și compusă din stele sau praf stelar.
Vedea Astronomie și Galaxie spirală barată
Galileo Galilei
Galileo Galilei a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.
Vedea Astronomie și Galileo Galilei
Gaură de vierme
Gaură de vierme Lorentziană (Schwarzschild) Găurile de vierme sunt soluții teoretice pentru ecuații ale teoriei generale a relativității, care descrie spațiul și timpul.
Vedea Astronomie și Gaură de vierme
Gaură neagră
galaxiei Messier 87, obținută de către cercetătorii de la Event Horizon Telescope (10.04.2019) O gaură neagră este o regiune în spațiu-timp cu o forță gravitațională atât de mare încât nimic nici măcar particulele și radiația electromagnetică ca lumina nu poate scăpa odată intrat în ea.
Vedea Astronomie și Gaură neagră
Gaură neagră supermasivă
O gaură neagră supermasivă este cel mai mare tip de gaură neagră, care conține o masă de ordinul a sute de mii până la miliarde de ori masa Soarelui (M☉).
Vedea Astronomie și Gaură neagră supermasivă
Geneza și evoluția Sistemului Solar
Concepție artistică a unui disc protoplanetar Formarea și evoluția Sistemului Solar este estimată că ar fi început acum 4,50 miliarde de ani, prin colapsul gravitațional al unei mici părți dintr-un uriaș nor molecular.
Vedea Astronomie și Geneza și evoluția Sistemului Solar
Geocentrism
'''Modelul Geocentric al Sistemului Solar''' — Reprezentare din 1568 a sistemului geocentric, autorul fiind cosmograful și cartograful portughez Bartolomeu Velho, (Bibliothèque Nationale, Paris) Geocentrismul este o teorie cosmologică (sau model de fizică cerească) azi abandonată.
Vedea Astronomie și Geocentrism
Geologie
Geologie, cuvânt compus de origine greacă, (conform γη, geo.
Vedea Astronomie și Geologie
Gigantă roșie
secvența principală și Soarele din viitor devenit stea gigantă roșie Mira. În astronomie, o gigantă roșie este o stea care a evoluat în afara secvenței principale, devenind astfel gigantă.
Vedea Astronomie și Gigantă roșie
Glosar de astronomie
Acest glosar conține termeni din domeniul astronomiei și astronauticii.
Vedea Astronomie și Glosar de astronomie
Gravitație
Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.
Vedea Astronomie și Gravitație
Great Zimbabwe
Great Zimbabwe (Marele sau Vechiul oraș Zimbabwe) a fost un oraș important între secolele XI și XIII, el era situat pe platoul cu același nume din regiunea Africii de Sud.
Vedea Astronomie și Great Zimbabwe
Grecia Antică
Grecia Antică (în, în) a fost o civilizație antică din bazinul mediteranean, provenită din peninsula balcanică, care a durat din secolul al XII-lea î.Hr. până în anul 313 d.Hr., la oficializarea creștinismului, sau până la închiderea academiei ateniene de către împăratul Iustinian I în 529 d.Hr.
Vedea Astronomie și Grecia Antică
Grupul Local
Grupul Local este un grup de galaxii care include Calea Lactee.
Vedea Astronomie și Grupul Local
Gustav Robert Kirchhoff
Gustav Robert Kirchhoff a fost un fizician german multilateral.
Vedea Astronomie și Gustav Robert Kirchhoff
Harta cerului
O hartă a cerului din secolul 17, de cartograful olandez Frederik de Wit Harta cerului (planisferă) Harta cerului este o hartă folosită pentru a determina pozițiile corpurilor cerești.
Vedea Astronomie și Harta cerului
Heliocentrism
Sistem solar heliocentric În astronomie, heliocentrismul este teoria că Soarele este centrul sistemului solar.
Vedea Astronomie și Heliocentrism
Heliu
Liniile Spectrale de Heliu Heliul este elementul chimic cu numărul atomic 2 și este reprezentat prin simbolul He.
Vedea Astronomie și Heliu
Hidrogen
Liniile spectrale de hidrogen Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1.
Vedea Astronomie și Hidrogen
Hiparh
Hiparh Hiparh sau Hipparchus (Nicaea, Bithynia, cca. 190 î.Hr. — Rodos, cca.120 î.Hr.) este cel mai mare astronom al Antichității, fondatorul astronomiei științifice, în opoziție cu cea speculativă.
Vedea Astronomie și Hiparh
Imperiul Persan
Imperiul Persan (în persana veche: Parsā), sau Imperiul Ahemenid, a fost un imperiu iranian ce a dominat Asia de Sud și de Sud-Vest între 550 î.Hr., de la cucerirea mezilor de către Cirus al II-lea cel Mare, până în 330 î.Hr., când ultimul împărat ahemenid moare și imperiul este cucerit de Alexandru cel Mare.
Vedea Astronomie și Imperiul Persan
India
India, oficial Republica India, este o țară din sudul Asiei.
Vedea Astronomie și India
Inflație cosmică
În cosmologia fizică, inflația cosmică, inflația cosmologică sau doar inflația este expansiunea exponențială teoretică a universului de la sfârșitul marii epoci de unificare, la 10-36 de secunde după Big Bang, datorită presiunii negative a densității vidului direct proporțională cu opusul densității sale.
Vedea Astronomie și Inflație cosmică
Infraroșu
Radiația în infraroșu (IR) este o radiație electromagnetică a cărei lungime de undă este mai lungă decât cea a luminii vizibile (400 - 700 nm), dar mai scurtă decât cea a radiației terahertz (100 μm - 1 mm) și a microundelor (~30000 μm).
Vedea Astronomie și Infraroșu
Instrument astronomic
Un instrument astronomic este utilizat de către astronomi pentru captarea, înregistrarea și analizarea luminii vizibile și a radiațiilor invizibile ale aștrilor.
Vedea Astronomie și Instrument astronomic
Isaac Newton
Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.
Vedea Astronomie și Isaac Newton
Jean Buridan
"Expositio et quaestiones", comentarii asupra operei ''De anima'' a lui Aristotel Jean Buridan (în latină: Johannes Buridanus) a fost un preot și filozof francez.
Vedea Astronomie și Jean Buridan
Jean le Rond D'Alembert
Jean le Rond D’AlembertAutorii contemporani preferă grafia „D’Alembert”, întrucât particula nu denotă nici originea, nici vreun titlu de proprietate; de asemenea, D-ul nu se poate disocia, neexistând numele Alembert.
Vedea Astronomie și Jean le Rond D'Alembert
Johannes Kepler
Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).
Vedea Astronomie și Johannes Kepler
John Flamsteed
John Flamsteed (n. 19 august 1646, Denby, Derbyshire, Anglia - d. 31 decembrie 1719, Burstow, Surrey, Anglia) a fost un astronom englez, primul care a purtat titlul de Astronomer Royal (astronom regal).
Vedea Astronomie și John Flamsteed
Joseph-Louis Lagrange
Joseph-Louis Lagrange (în; n. 25 ianuarie 1736, Torino - d. 10 aprilie 1813, Paris) a fost un matematician și astronom francez de origine italiană, care a adus numeroase contribuții în matematică și mecanică, fiind considerat cel mai mare matematician al secolului al XVIII-lea.
Vedea Astronomie și Joseph-Louis Lagrange
Kelvin
* Scara Kelvin este o scară de temperatură termodinamică (absolută) unde temperatura de zero absolut (0 K) este cea mai scăzută temperatură posibilă, nimic neputând fi răcit mai mult, iar în substanță nu mai există energie sub formă de căldură.
Vedea Astronomie și Kelvin
Legea atracției universale
G este constanta gravitațională, o cantitate cheie în Legea atracției universale a lui Isaac Newton Legea atracției universale, enunțată de Isaac Newton, este o lege a mecanicii clasice.
Vedea Astronomie și Legea atracției universale
Legea lui Hubble
Analizând lumina de la alte galaxii (vezi Efectul Doppler), Edwin Hubble a descoperit în anii 1920 că aproape toate galaxiile se depărtează de noi cu viteza V proporțională cu distanța lor R față de Pământ, astfel ca V.
Vedea Astronomie și Legea lui Hubble
Leonhard Euler
Leonhard Euler (pronunțat în germană și în română) a fost un matematician și fizician elvețian.
Vedea Astronomie și Leonhard Euler
Lumină
Lumina (din) sau lumina vizibilă este radiația electromagnetică din porțiunea spectrului electromagnetic care poate fi percepută de ochiul uman.
Vedea Astronomie și Lumină
Luna
Luna este un corp astronomic care orbitează planeta Pământ, fiind singurul său satelit natural permanent.
Vedea Astronomie și Luna
Magnetohidrodinamică
Magnetohidrodinamica (MHD) este o disciplină stiințifică care descrie comportamentul fluidelor conductoare de curent electric (lichid sau gaz ionizat numit plasmă) când sunt situate (expuse) în câmpuri electromagnetice.
Vedea Astronomie și Magnetohidrodinamică
Magnetosferă
O magnetosferă a unei planete este formată atunci când un flux de particule încărcate electric, cum ar fi vântul solar, interacționează cu (și este deviat de) câmpul magnetic al unei planete sau al unui corp ceresc similar.
Vedea Astronomie și Magnetosferă
Maratonul Messier
Declinația /vs/ ascensia dreaptă a obiectelor Messier, în raport cu constelațiile moderne, ecliptica și Calea Lactee Maratonul Messier este o competiție între astronomi, mai ales amatori.
Vedea Astronomie și Maratonul Messier
Masă solară
Masa solară sau masa Soarelui este mărime fizică, în același timp constantă astronomică.
Vedea Astronomie și Masă solară
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Vedea Astronomie și Matematică
Materia întunecată
În astronomie și cosmologie, materia întunecată este în prezent un tip necunoscut de materie despre care se consideră că ar conține o mare parte din masa totală a universului.
Vedea Astronomie și Materia întunecată
Mecanică
Mecanica este o ramură a fizicii care studiază modul în care se schimbă poziția corpurilor, schimbare numită mișcare mecanică.
Vedea Astronomie și Mecanică
Mecanică cerească
Mecanica cerească este o ramură a astronomiei și a mecanicii clasice care se ocupă cu studierea și descrierea mișcărilor obiectelor cerești, cum sunt stelele, planetele, asteroizii și cometele, cu ajutorul teoriilor fizicii și matematicilor.
Vedea Astronomie și Mecanică cerească
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică.
Vedea Astronomie și Mecanică cuantică
Mecanică statistică
Tratatul ''Principii elementare în mecanica statistică'', publicat de Gibbs în 1902, prezintă „fundamentarea rațională a termodinamicii”. Maxwell Boltzmann Gibbs Mecanica statistică, numită uneori și termodinamică statistică, utilizează metode statistice pentru a deduce proprietățile și comportarea sistemelor fizice macroscopice, la echilibru termodinamic, pe baza structurii lor microscopice.
Vedea Astronomie și Mecanică statistică
Mecanismul de la Antikythera
Mecanismul de la Antikythera. Mecanismul de la Antikythera este considerat un calculator mecanic antic realizat pentru calculul pozițiilor astronomice.
Vedea Astronomie și Mecanismul de la Antikythera
Mediu interstelar
hidrogenului ionizat în zonele mediului interstelar galactic vizibil din emisfera nordică a Pământului. Voyager 1 este primul obiect artificial care a ajuns în mediul interstelar În astronomie, mediul interstelar reprezintă totalitatea materiei care există în spațiul dintre sistemele stelare și galaxii.
Vedea Astronomie și Mediu interstelar
Mesopotamia
Numele Mesopotamia se referă la o regiune din Orientul Apropiat, care în prezent aparține parțial de Irak, parțial de Siria, de vest și parțial de Iran, de est și parțial de Turcia de sud.
Vedea Astronomie și Mesopotamia
Meteorit
Meteorit feros (cu masa de 8 kg) Meteorit pietros (chondrită) Meteoriții sunt obiecte de proveniență spațială ajunse pe suprafața Pământului ca urmare a arderii incomplete în atmosferă a meteoroizilor (bucăți de diverse dimensiuni de fier și rocă, rezultate în special în urma coliziunii dintre asteroizi).
Vedea Astronomie și Meteorit
Mica eră glaciară
Reprezentare grafică a micii ere glaciare, conform cu mai multe studii (''în engleză'') Mica eră glaciară, denumită și Mica glaciațiune a fost o perioadă cuprinsă între jumătatea anilor 1200 și jumătatea secolului al XIX-lea, mai exact între 1250 și 1850, timp în care a avut loc o scădere bruscă a temperaturii terestre în emisfera nordică.
Vedea Astronomie și Mica eră glaciară
Mișcare proprie
Mișcarea proprie a unei stele este schimbarea angulară a poziției sale de-a lungul timpului așa cum se vede din centrul de greutate al sistemului solar.
Vedea Astronomie și Mișcare proprie
Minimul lui Maunder
ciclul solar de circa 11 ani. vânturile solare deviază razele cosmice aflate la originea carbonului-14. În astronomie, minimul lui Maunder corespunde unei epoci, aproximativ situată între anii 1645 și 1715, în timpul căreia numărul de pete solare — și deci câmpul magnetic al Soarelui și orice forme de activitate solară care decurg de aici — fiind în mod semnificativ mai slabă decât azi.
Vedea Astronomie și Minimul lui Maunder
Modelul Lambda-CDM
ΛCDM (Lambda cold dark matter) sau Lambda-CDM este o parametrizare a modelului cosmologic Big Bang în care universul conține trei componente majore: în primul rând, o constantă cosmologică notată Lambda (greacă Λ) și asociată cu energia întunecată; în al doilea rând, materia întunecată rece (abreviată CDM); și a treia, materia obișnuită.
Vedea Astronomie și Modelul Lambda-CDM
Multivers
Concepție artistică a unui multivers Multiversul este o mulțime ipotetică de mai multe universuri posibile (inclusiv universul în care ne aflăm) care împreună cuprind tot ceea ce există și poate exista: totalitatea spațiului, a timpului, materiei și a energiei, precum și constantele fizice și legile care-l descriu.
Vedea Astronomie și Multivers
Nanometru
Un nanometru, cu simbolul „nm”, este o lungime egală cu o miliardime dintr-un metru sau o milionime dintr-un milimetru.
Vedea Astronomie și Nanometru
NASA
Administrația Națională Aeronautică și Spațială mai cunoscută sub acronimul NASA (National Aeronautics and Space Administration) este o agenție independentă a guvernului Statelor Unite responsabilă cu programul spațial civil, precum și cercetarea aeronautică și aerospațială.
Vedea Astronomie și NASA
Nebuloasă
galaxiei M33, la distanța de 2.7 milioane ani-lumină de Pământ. Această nebuloasă este o regiune în care se formează stele. telescopului spațial Hubble, aparținând de NASA. O nebuloasă (denumire provenită din latină: nebula, -ae: „ceață”, negură, vapori) este un uriaș nor de gaze interstelar (98% hidrogen, 2% alte elemente în stare gazoasă (O, C, S) și silicați în formă de praf interstelar - nisip interstelar) și praf cosmic situat în spațiul care se întinde între stele.
Vedea Astronomie și Nebuloasă
Neutrin
Neutrinul (denumit și neutrino) este o particulă elementară neutră cu spinul 1/2, extrem de ușoară, totuși cu masa mai mare decât 0, care participă doar în procesele intermediate de interacțiunile slabe și gravitaționale.
Vedea Astronomie și Neutrin
Nicolas-Louis de Lacaille
Nicolas-Louis de Lacaille (n. 15 martie 1713, Rumigny, Ardennes — d. 21 martie 1762, Paris) a fost un preot, astronom, matematician și fizician francez.
Vedea Astronomie și Nicolas-Louis de Lacaille
Nicolaus Copernic
Nicolaus Copernic (în poloneză Mikołaj Kopernik, în germană Nikolaus Kopernikus, sau Niklas Koppernigk) a fost un astronom și cosmolog, matematician și economist, preot și prelat catolic, care a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar.
Vedea Astronomie și Nicolaus Copernic
Nicole Oresme
Potretul lui Nicole Oresme dintr-o miniatură medievală Nicole Oresme (n. c. 1323 - d. 11 iulie 1382), cunoscut și ca Nicolas Oresme sau Nicolas d'Oresme, a fost un important filozof al Evului Mediu timpuriu.
Vedea Astronomie și Nicole Oresme
Novă
Nova în timpul şi după explozie Nova este o explozie a unei stele care face ca steaua respectivă să devină mai strălucitoare apoi să revină la forma inițială.
Vedea Astronomie și Novă
Obiecte din apropierea Pământului
În astronomie, un obiect din apropierea Pământului (mai cunoscut prin acronimul englez NEO, Near-Earth object) este orice corp mic al Sistemului Solar a cărui orbită îl apropie de Pământ.
Vedea Astronomie și Obiecte din apropierea Pământului
Observatorul de radiație gama Compton
Observatorul de radiație gama Compton- a fost un observator spațial de fotoni cu energii în intervalul 20-30 kev, plasat pe orbită circumterestră în anii 1991-2000.
Vedea Astronomie și Observatorul de radiație gama Compton
Observatorul interferometru laser de unde gravitaționale
Camera de control LIGO din Hanford Brațul Nord al interferometrului din Hanford Observatorul interferometru laser de unde gravitaționale, cunoscut sub acronimul LIGO (din Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory), este un experiment de fizică la scară mare în scopul detectării directe a undelor gravitaționale.
Vedea Astronomie și Observatorul interferometru laser de unde gravitaționale
Optică
Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietățile și natura luminii, modul de producere a acesteia și legile propagării și interacțiunii luminii cu substanța.
Vedea Astronomie și Optică
Orizont de evenimente
Orizontul evenimentelor este o graniță în spațiu-timp unde viteza de evadare pentru o masă oarecare atinge și apoi ar trebui să depășescă viteza luminii, făcând o evadare imposibilă.
Vedea Astronomie și Orizont de evenimente
Paradoxul lui Fermi
lună ipotetică a exoplanetei HD 188753 Ab descoperită în 2005 de Maciej Konacki (exoplanetă gigantică de gaz care are masa de 1,14 ori masa lui Jupiter). Cel mai mare soare, cel galben, se află deja sub orizont. Pe măsură ce stelele se scufundă sub orizont, exoplaneta rămâne în vedere.
Vedea Astronomie și Paradoxul lui Fermi
Paralaxă
Prin paralaxă se înțelege variația direcției spre un obiect la o deplasare a observatorului, deplasare pe direcție perpendiculară pe direcția spre obiectul observat.
Vedea Astronomie și Paralaxă
Pământ
Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.
Vedea Astronomie și Pământ
Philosophical Transactions of the Royal Society
Philosophical Transactions of the Royal Society este un periodic științific al Royal Society cu o vechime considerabilă.
Vedea Astronomie și Philosophical Transactions of the Royal Society
Pierre-Simon de Laplace
Pierre-Simon, Marchiz de Laplace a fost un matematician, astronom și fizician francez, celebru prin ipoteza sa cosmogonică Kant-Laplace, conform căreia Sistemul Solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mișcare.
Vedea Astronomie și Pierre-Simon de Laplace
Pitică albă
Steaua dublă Sirius. Componenta strălucitoare Sirius A este însoțită de o pitică albă, Sirius B, mult mai slabă, care în această fotografie luată cu telescopul spațial Hubble se vede la stânga-jos față de componenta A. O pitică albă este o stea de masă medie aflată în ultima fază a evoluției.
Vedea Astronomie și Pitică albă
Planetă
O planetă este un corp astronomic care orbitează o stea sau o rămășiță stelară, care este suficient de masivă pentru a fi rotunjită de propria sa gravitație, nu este suficient de masivă pentru a provoca fuziunea termonucleară și și-a curățat regiunea vecină de planetezimale.
Vedea Astronomie și Planetă
Plasmă
Lampă cu plasmăCulorile se datorează relaxării electronilor din stări excitate în stări cu energie mai mică. Spectrul emis este caracteristic gazului ionizat. Lampă cu plasmă În fizică, plasma reprezintă o stare a materiei, fiind constituită din ioni, electroni și particule neutre (atomi sau molecule), denumite generic neutri.
Vedea Astronomie și Plasmă
Precesie
Precesia este mișcarea axei de rotație a unui corp rigid prin care se produce deplasarea liniei nodurilor.
Vedea Astronomie și Precesie
Problema celor trei corpuri
În fizică și în mecanica clasică, problema celor trei corpuri sau problema cu trei corpuri este problema ca, fiind cunoscute pozițiile și vitezele (sau impulsurile) inițiale a trei mase punctuale, să se determine mișcarea lor ulterioară în conformitate cu legile lui Newton ale mișcării și legea gravitației universale (de asemenea formulată de Newton).
Vedea Astronomie și Problema celor trei corpuri
Protostea
O protostea într-o Globulă Bok (''reprezentare artistică''). Telescopul Foarte Mare ESO. Astronomii au reușit să descopere că IRS2 este de fapt un sistem dublu compus din două stele, aproape la fel de masive. Astronomii au descoperit și un număr de câteva protostele.
Vedea Astronomie și Protostea
Ptolemeu
Ptolemeu (n. circa 87 d.Hr., probabil în Ptolemais Hermii — d. circa 165 d.Hr., Alexandria) a fost un astronom, astrolog, cartograf, matematician, fizician, filozof și muzician antic.
Vedea Astronomie și Ptolemeu
Pulsar
Pulsar Pulsar Pulsarul este o stea foarte mică (cu o rază de 10-15 km), dar foarte densă, numită stea neutronică (rămășiță a unei stele care a colapsat), ce emite energie sub forma unui flux de particule electromagnetice concentrat la polii magnetici ai stelei.
Vedea Astronomie și Pulsar
Quasar
Quasarul 3C 273 fotografiat de Telescopul spațial Hubble Un quasar este un nucleu galactic activ (galaxie activă) îndepărtat, care emite enorme cantități de energie.
Vedea Astronomie și Quasar
Radiație cosmică
Radiația cosmică este radiația de natură corpusculară provenită direct din spațiul cosmic („radiație cosmică primară”) sau din interacțiunile acesteia cu particulele din atmosferă („radiație cosmică secundară”).
Vedea Astronomie și Radiație cosmică
Radiație cosmică de fond
300px Radiația cosmică de fond este o formă de radiație electromagnetică care se găsește peste tot în Univers.
Vedea Astronomie și Radiație cosmică de fond
Radiație de sincrotron
Radiația de sincrotron apare la mișcarea electronilor (particulelor cu sarcină electrică) în câmp magnetic pe orbite circulare.
Vedea Astronomie și Radiație de sincrotron
Radiație electromagnetică
Undele electromagnetice sau radiația electromagnetică sunt fenomene fizice în general naturale care constau într-un câmp electric și unul magnetic în același spațiu și care se generează reciproc pe măsură ce se propagă.
Vedea Astronomie și Radiație electromagnetică
Radiație gama
Radiația gama (simbolizată prin γ sau \gamma) este o radiație electromagnetică provenită din dezintegrarea radioactivă a nucleelor atomice.
Vedea Astronomie și Radiație gama
Radiant
Reprezentarea unei ploi de stele căzătoare, al cărei radiant este marcat printr-un cerc Radiant este un termen de astronomie care desemnează punctul de pe bolta cerească de unde, printr-un efect optic, esențialul „stelelor căzătoare” par să provină din același roi.
Vedea Astronomie și Radiant
Radiogalaxie
infraroșii (verde) și 0,5-5 keV raze XX (albastru).. O Radiogalaxie (asemănătoare cu quasarii și blazarii) este un tip de galaxie activă, care luminează la lungimi de undă radio, cu luminozități până la 1039 W între 10 MHz și 100 GHz.
Vedea Astronomie și Radiogalaxie
Radiotelescop
Parkes, Alectown, Australia. Radiotelescopul este un instrument astronomic de măsură prevăzut cu antene speciale, metalice, folosit la recepționarea și la studierea undelor radio cuprinse între frecvențele de la câțiva kHz până la 3 GHz, emise de unele corpuri cerești.
Vedea Astronomie și Radiotelescop
Raze ultraviolete
Lampă fluorescentă cu lumină violetă (vizibilă) şi ultravioletă (invizibilă) Razele ultraviolete numite și raze UV, sunt radiații electromagnetice cu o lungime de undă mai mică decât radiațiile luminii percepute de ochiul omenesc.
Vedea Astronomie și Raze ultraviolete
Regiomontanus
Regiomontanus (1436-1476) Regiomontanus (n. 6 iunie 1436 în satul Unfinden de lângă Königsberg, Bavaria - d. 6 iulie 1476 Roma; nume real: Johannes Müller von Königsberg) a fost un matematician, astronom și astrolog german.
Vedea Astronomie și Regiomontanus
Renașterea
Omul Vitruvian-Leonardo da Vinci Renașterea a debutat în secolele XIV-XVI, perioada Evului Mediu Târziu, în Florența - Italia și s-a răspândit în restul Europei.
Vedea Astronomie și Renașterea
Roi globular
Hercule. Un roi globular este o aglomerare de stele legate între ele de propria gravitație, forma fiind aproximativ sferică.
Vedea Astronomie și Roi globular
Saros (astronomie)
Saros este, în astronomie, o perioadă de 223 de luni sinodice sau de lunații care poate fi utilizată pentru „prezicerea” eclipselor de Soare și de Lună.
Vedea Astronomie și Saros (astronomie)
Satelit artificial
Satelit artificial Sateliții artificiali sunt obiecte create de om, care sunt lansate în spațiu și orbitează un corp ceresc.
Vedea Astronomie și Satelit artificial
Satelit natural
Titan, are o atmosferă substanțială și o climă asemănătoare condițiilor inițiale de pe Pământ, dar la temperaturi mult mai scăzute. Un satelit natural (sau lună) este un corp ceresc care se rotește în jurul unei planete sau în jurul unui obiect ceresc mai mic.
Vedea Astronomie și Satelit natural
Secvența principală
stelelor apropiate. Secvența principală de stele este alcătuită din stelele considerate de astronomi tipice și majoritare în Univers.
Vedea Astronomie și Secvența principală
Sistemul solar
Sistemul solar (scris și Sistemul SolarScrierea numelui cu inițiale majuscule nu este unanim acceptată. UAI, organul care deține autoritatea în domeniul nomenclaturii astronomice, specifică (Sistemul solar). Cu toate acestea, numele este frecvent scris cu litere mici (sistemul solar) – de exemplu în Dicționarul Oxford al limbii engleze și) este format din Soare împreună cu sistemul său planetar (care cuprinde opt planete împreună cu sateliții lor naturali) și alte obiecte non-stelare.
Vedea Astronomie și Sistemul solar
SN 1006
SN 1006 a fost o supernovă, văzută pe Pământ începând cu anul 1006 d.Hr.; Pământul se afla atunci la circa 7.200 de ani-lumină distanță de ea.
Vedea Astronomie și SN 1006
Soare
Soarele este steaua din centrul Sistemului Solar.
Vedea Astronomie și Soare
Soarta finală a universului
Soarta finală a Universului este un subiect al cosmologiei fizice ale cărei restricții teoretice permit descrierea și evaluarea posibilelor scenarii privind evoluția și soarta finală a universului.
Vedea Astronomie și Soarta finală a universului
Spectroscop
Spectroscopul este un aparat destinat observării spectrelor luminoase.
Vedea Astronomie și Spectroscop
Spectroscopie
dispersiei printr-o prismă este un exemplu de spectroscopie. Spectroscopia este o ramură a fizicii care se ocupă cu studiul metodelor de obținere a spectrelor, precum și cu măsurarea și interpretarea acestora.
Vedea Astronomie și Spectroscopie
Spectru electromagnetic
Diagrama spectrului electromagnetic Spectrul electromagnetic reprezintă totalitatea lungimilor de unda sau a frecvențelor radiațiilor electromagnetice existente în Univers.
Vedea Astronomie și Spectru electromagnetic
Stea
O stea este un obiect astronomic format dintr-un sferoid luminos de plasmă ținut împreună de propria sa gravitație.
Vedea Astronomie și Stea
Stea neutronică
O stea neutronică este un tip de rămășiță fie a colapsului gravitațional al unei stele masive într-o supernovă de tip II, de tip Ib sau de tip Ic.
Vedea Astronomie și Stea neutronică
Supernovă
Kepler, SN 1604. (Observatorul de raze X Chandra) O supernovă este o explozie stelară mai puternică decât o novă.
Vedea Astronomie și Supernovă
Telescop
Telescop cu refracție. Telescopul (din greacă: tele.
Vedea Astronomie și Telescop
Telescopul spațial Hubble
Telescopul spațial Hubble (prescurtat HST, de la numele lui în) este un telescop plasat pe orbită în jurul Pământului, numit așa după astronomul american Edwin Hubble.
Vedea Astronomie și Telescopul spațial Hubble
Teoria coardelor
Spațiul Calabi-Yau - O reprezentare grafică ipotetică a aranjării extradimensiunilor Teoria coardelor este un concept ipotetic din fizică.
Vedea Astronomie și Teoria coardelor
Teoria relativității
Teoria relativității reprezintă în fizica modernă un ansamblu a două teorii formulate de Albert Einstein: relativitatea restrânsă și relativitatea generală.
Vedea Astronomie și Teoria relativității
Teoria relativității generale
găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.
Vedea Astronomie și Teoria relativității generale
Termodinamică
Watt (1784) Termodinamica se ocupă cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natură, în care are loc un transfer de energie sub forma de căldură și lucru mecanic.
Vedea Astronomie și Termodinamică
The New York Times
Redacția (secția știri, 1942) The New York Times este un cotidian american ce apare în New York și este distribuit internațional.
Vedea Astronomie și The New York Times
Tombouctou
Tombouctou, câteodată cunoscut ca Timbuktu sau Timbuctu este un oraș din Mali, localizat N de fluviul Niger, de care este legat prin canale.
Vedea Astronomie și Tombouctou
Undă gravitațională
undelor gravitaționale. O undă gravitațională este o fluctuație în curbura spațiu-timp care se propagă ca o undă.
Vedea Astronomie și Undă gravitațională
Unde radio
Undele radio sunt unde electromagnetice utilizate în special pentru transmisii de radio și televiziune, cu frecvențe de la câțiva kilohertzi până la câțiva gigahertzi (1 GHz.
Vedea Astronomie și Unde radio
Univers
Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.
Vedea Astronomie și Univers
Universitatea Berkeley din California
Universitatea Berkeley din California (engleză: University of California, Berkeley, de asemenea, menționată ca UC Berkeley; Berkeley, California, sau pur și simplu Cal) este o universitate de cercetare publică situată în Berkeley, California, Statele Unite ale Americii.
Vedea Astronomie și Universitatea Berkeley din California
Uranus
Uranus este a șaptea planetă de la Soare.
Vedea Astronomie și Uranus
Vânt solar
Vântul solar este un flux de particule încărcate electric emise de atmosfera superioară a Soarelui.
Vedea Astronomie și Vânt solar
Vârsta universului
Calculele din 2009 arată că vârsta universului este de 13,75 ± 0,17 miliarde de ani S. H. Suyu, P. J. Marshall, M. W. Auger, S. Hilbert, R. D. Blandford, L. V. E. Koopmans, C. D. Fassnacht and T. Treu.
Vedea Astronomie și Vârsta universului
Viață extraterestră
Viața extraterestră Unde „extraterestră” derivă din latinescul extra („dincolo”) și terrestris („de Pământ”).
Vedea Astronomie și Viață extraterestră
Viteză radială
Viteza radială este o viteză a unui corp în direcția razei, înspre sau dinspre punctul de observare.
Vedea Astronomie și Viteză radială
William Herschel
William Herschel Sir Frederick William Herschel (în germană Friedrich Wilhelm Herschel) a fost un astronom, inventator și muzician britanic de origine germană.
Vedea Astronomie și William Herschel
61 Cygni
61 Cygni este o stea binară din constelația Lebăda.
Vedea Astronomie și 61 Cygni
Cunoscut ca Astronomia, Astronomic, Lista problemelor nerezolvate din astronomie.