Similarități între Atom și Fizică atomică
Atom și Fizică atomică au 29 lucruri în comun (în Uniunpedie): Albert Einstein, Carbon, Câmp magnetic, Configurație electronică, Efectul Zeeman, Electron, Electron de valență, Foton, Gaz, Hidrogen, Ion, Izotop, Jean Baptiste Perrin, John Dalton, Legătură covalentă, Materie, Mecanică cuantică, Moleculă, Moment magnetic, Neutron, Niels Bohr, Nucleon, Număr atomic, Particulă, Plasmă, Proton, Solid, Spin (fizică), Tabelul periodic al elementelor.
Albert Einstein
Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.
Albert Einstein și Atom · Albert Einstein și Fizică atomică ·
Carbon
Carbonul (din latină: carbo, „cărbune”) este un element chimic cu simbolul C și numărul atomic 6.
Atom și Carbon · Carbon și Fizică atomică ·
Câmp magnetic
Imagine a câmpului magnetic terestru. Câmpul magnetic este o mărime fizică vectorială ce caracterizează spațiul din vecinătatea unui magnet, electromagnet sau a unei sarcini electrice în mișcare.
Atom și Câmp magnetic · Câmp magnetic și Fizică atomică ·
Configurație electronică
Configurația electronică a unui element chimic din tabelul periodic descrie aranjarea sau distribuirea electronilor săi în norul electronic.
Atom și Configurație electronică · Configurație electronică și Fizică atomică ·
Efectul Zeeman
Efectul Zeeman, numit după fizicianul olandez Pieter Zeeman, este efectul divizării unei linii spectrale în mai multe componente în prezența unui câmp magnetic static.
Atom și Efectul Zeeman · Efectul Zeeman și Fizică atomică ·
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Atom și Electron · Electron și Fizică atomică ·
Electron de valență
valența egală cu patru, fiind tetravalent. Fiecare atom de hidrogen are un electron de valență, fiind univalent. În chimie, un electron de valență este acel electron dintr-un atom care poate participa la formarea de legături chimice.
Atom și Electron de valență · Electron de valență și Fizică atomică ·
Foton
Fotonul, numit și cuantă de lumină, este particula elementară responsabilă pentru toate fenomenele electromagnetice.
Atom și Foton · Fizică atomică și Foton ·
Gaz
Gazul este una din stările de agregare ale materiei.
Atom și Gaz · Fizică atomică și Gaz ·
Hidrogen
Liniile spectrale de hidrogen Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1.
Atom și Hidrogen · Fizică atomică și Hidrogen ·
Ion
Un ion este un atom sau în general un grup de atomi care are o sarcină electrică nenulă.
Atom și Ion · Fizică atomică și Ion ·
Izotop
Izotopii sunt specii nucleare cu același număr atomic Z, dar cu număr de masa A diferit (adică aceleași proprietăți chimice dar proprietăți fizice diferite).
Atom și Izotop · Fizică atomică și Izotop ·
Jean Baptiste Perrin
Jean-Baptiste Perrin a fost un fizician francez laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1926.
Atom și Jean Baptiste Perrin · Fizică atomică și Jean Baptiste Perrin ·
John Dalton
John Dalton (n. 6 septembrie 1766 – d. 27 iulie 1844) a fost un fizician și chimist englez.
Atom și John Dalton · Fizică atomică și John Dalton ·
Legătură covalentă
Legătura covalentă este legătura chimică ce presupune punerea în comun a unor perechi de electroni între atomi.
Atom și Legătură covalentă · Fizică atomică și Legătură covalentă ·
Materie
Materia (lat. materia.
Atom și Materie · Fizică atomică și Materie ·
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.
Atom și Mecanică cuantică · Fizică atomică și Mecanică cuantică ·
Moleculă
Aceeași moleculă reprezentată în 3D și 2D Molecula e cea mai mică parte dintr-o substanță care păstrează compoziția procentuală și toate proprietățile chimice ale acelei substanțe.
Atom și Moleculă · Fizică atomică și Moleculă ·
Moment magnetic
Momentul magnetic e o mărime fizică care determină mărimea momentului forței căreia un magnet îi este supus în câmp magnetic extern.
Atom și Moment magnetic · Fizică atomică și Moment magnetic ·
Neutron
Neutronul este o particulă subatomică, fără nicio sarcină electrică și masă (mn.
Atom și Neutron · Fizică atomică și Neutron ·
Niels Bohr
Niels Henrik David Bohr, fizician danez de origine evreiască (din partea mamei), care a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice.
Atom și Niels Bohr · Fizică atomică și Niels Bohr ·
Nucleon
Nucleon este denumirea generică a particulelor din nucleul atomic, protonii și neutronii.
Atom și Nucleon · Fizică atomică și Nucleon ·
Număr atomic
În fizică și chimie, numărul atomic al unui element chimic reprezintă numărul de protoni din nucleul atomilor acelui element și se notează de obicei cu Z. Numărul de electroni este egal, în cazul unui atom neutru din punct de vedere electric, cu numărul de protoni.
Atom și Număr atomic · Fizică atomică și Număr atomic ·
Particulă
Particulă este o denumire generică pentru un fragment sau o cantitate de materie, de dimensiuni reduse în raport cu scara sistemului considerat.
Atom și Particulă · Fizică atomică și Particulă ·
Plasmă
Lampă cu plasmăCulorile se datorează relaxării electronilor din stări excitate în stări cu energie mai mică. Spectrul emis este caracteristic gazului ionizat. Lampă cu plasmă În fizică, plasma reprezintă o stare a materiei, fiind constituită din ioni, electroni și particule neutre (atomi sau molecule), denumite generic neutri.
Atom și Plasmă · Fizică atomică și Plasmă ·
Proton
Protonii (din grecescul πρῶτον.
Atom și Proton · Fizică atomică și Proton ·
Solid
Un obiect solid este un corp care se găsește într-o stare de agregare a materiei (starea solidă) caracterizată printr-o structură compactă (formă și volum propriu) și o mare coeziune (rezistență la deformare și la compresiune).
Atom și Solid · Fizică atomică și Solid ·
Spin (fizică)
În mecanica cuantică și fizica particulelor elementare, se numește spin momentul cinetic intrinsec al unei particule (electron, proton, atom,...) În mecanica clasică, impulsul unghiular al unui corp este asociat cu rotația corpului în jurul propriului său centru de masă.
Atom și Spin (fizică) · Fizică atomică și Spin (fizică) ·
Tabelul periodic al elementelor
Tabelul periodic al elementelor, numit și tabelul periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice cunoscute până în prezent, aranjate în funcție de numărul lor atomic adică, după numărul de protoni dintr-un atom și, în funcție de configurația electronică și proprietăți chimice recurente.
Atom și Tabelul periodic al elementelor · Fizică atomică și Tabelul periodic al elementelor ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Atom și Fizică atomică
- Ceea ce au în comun cu Atom și Fizică atomică
- Similarități între Atom și Fizică atomică
Comparație între Atom și Fizică atomică
Atom are 262 de relații, în timp ce Fizică atomică are 47. Așa cum au în comun 29, indicele Jaccard este 9.39% = 29 / (262 + 47).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Atom și Fizică atomică. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: