Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Instalați
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Augustin Louis Cauchy și Calcul diferențial

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Augustin Louis Cauchy și Calcul diferențial

Augustin Louis Cauchy vs. Calcul diferențial

Augustin Louis Cauchy (n. 21 august 1789, Paris - d. 23 mai 1857, Sceaux, Hauts-de-Seine) a fost unul dintre cei mai importanți matematicieni francezi. punctul marcat În matematică calculul diferențial este un subdomeniu al calculului infinitezimal care studiază variațiile locale ale funcțiilor.

Similarități între Augustin Louis Cauchy și Calcul diferențial

Augustin Louis Cauchy și Calcul diferențial au 10 lucruri în comun (în Uniunpedie): Ecuație diferențială, Euclid, Fizică, Funcție, Funcție analitică, Matematică, René Descartes, Serie Taylor, Tangentă (geometrie), Vecinătate (matematică).

Ecuație diferențială

În matematică, o ecuație diferențială este o ecuație pentru o funcție necunoscută de una sau mai multe variabile; ea are forma unei relații între funcția însăși și un număr de derivate ale sale de diferite ordine.

Augustin Louis Cauchy și Ecuație diferențială · Calcul diferențial și Ecuație diferențială · Vezi mai mult »

Euclid

Euclid (în Εὐκλείδης, Eukleídēs, latinizat: Euclides), numit și Euclid din Alexandria, a fost un matematician grec care a trăit și a predat în Alexandria în Egipt, în timpul domniei lui Ptolemeu I (323 – 283 î.Hr.). Este cunoscut prin opera sa principală, Elementele, care sistematizează cunoașterea matematică dezvoltată în cursul secolelor anterioare, explicitând noțiunile și propozițiile primitive printr-un sistem de axiome.

Augustin Louis Cauchy și Euclid · Calcul diferențial și Euclid · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Augustin Louis Cauchy și Fizică · Calcul diferențial și Fizică · Vezi mai mult »

Funcție

Diagramă reprezentând o funcție cu domeniul \ 1, 2, 3, 4 \ și codomeniul \ a, b, c, d \ În matematică, o funcție este o relație care asociază fiecărui element dintr-o mulțime (domeniul) un singur element dintr-o altă (posibil din aceeași) mulțime (codomeniul).

Augustin Louis Cauchy și Funcție · Calcul diferențial și Funcție · Vezi mai mult »

Funcție analitică

În matematică, o funcție analitică este o funcție care este local dată de o serie de puteri convergentă.

Augustin Louis Cauchy și Funcție analitică · Calcul diferențial și Funcție analitică · Vezi mai mult »

Matematică

Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Augustin Louis Cauchy și Matematică · Calcul diferențial și Matematică · Vezi mai mult »

René Descartes

René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.

Augustin Louis Cauchy și René Descartes · Calcul diferențial și René Descartes · Vezi mai mult »

Serie Taylor

grad 1, 3, 5, 7, 9, 11 și 13. În matematică, o serie Taylor este o reprezentare a unei funcții ca o sumă infinită de termeni calculați din valorile derivatelor acelei funcții într-un punct.

Augustin Louis Cauchy și Serie Taylor · Calcul diferențial și Serie Taylor · Vezi mai mult »

Tangentă (geometrie)

Tangenta la o curbă; dreapta roșie este tangentă la curbă în punctul marcat Plan tangent la o sferă În geometrie o tangentă la o curbă într-un punct dat este o dreaptă care „doar atinge” curba în acel punct.

Augustin Louis Cauchy și Tangentă (geometrie) · Calcul diferențial și Tangentă (geometrie) · Vezi mai mult »

Vecinătate (matematică)

O mulţime ''V'', conţinută în plan, este o vecinătate a unui punct ''p'' dacă există un disc în jurul lui ''p'', care este inclus în ''V''. Un dreptunghi nu este vecinătate pentru niciunul dintre vârfurile sale. În topologie, noțiunea de vecinătate este esențială în studiul spațiilor topologice.

Augustin Louis Cauchy și Vecinătate (matematică) · Calcul diferențial și Vecinătate (matematică) · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Augustin Louis Cauchy și Calcul diferențial

Augustin Louis Cauchy are 99 de relații, în timp ce Calcul diferențial are 79. Așa cum au în comun 10, indicele Jaccard este 5.62% = 10 / (99 + 79).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Augustin Louis Cauchy și Calcul diferențial. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »