Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Balduin al II-lea al Ierusalimului și Hugo de Payens

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Balduin al II-lea al Ierusalimului și Hugo de Payens

Balduin al II-lea al Ierusalimului vs. Hugo de Payens

Balduin al II-lea al Ierusalimului, anterior Balduin al II-lea al Edessei (n. aprox. 1060 - d. 21 august 1131), cunoscut de asemenea ca Balduin de Bourcq, Balduin de Rethel. Hugues de Payens Hugues de Payens sau de Payns (c. 1070 - 1136), un cavaler francez din regiunea Champagne, a fost co-fondatorul și primul Mare Maestru al Cavalerilor Templieri.

Similarități între Balduin al II-lea al Ierusalimului și Hugo de Payens

Balduin al II-lea al Ierusalimului și Hugo de Payens au 3 lucruri în comun (în Uniunpedie): Franța, Ierusalim, Ordinul Templierilor.

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Balduin al II-lea al Ierusalimului și Franța · Franța și Hugo de Payens · Vezi mai mult »

Ierusalim

Ierusalim (limba ebraică Ierușalaim, - ירושלים; în ebraica clasică Ierușalaim și uneori Ierușalem ירושלם; în arabă Al-Quds القدس Bayt al-Muqaddas بَـيْـت الْـمَـقْـدِس sau Ur Shalim أْوْرْسَـالِـم(uneori, în araba evreilor și a creștinilor), în latină Hierosolyma, în greacă: Ιερουσαλήμ sau Ιεροσόλυμα, în engleză Jerusalem), identificat uneori și ca Sion (ציון, Țion), este un oraș din regiunea istorică Palestina, considerat oraș sfânt pentru credințele iudaică, creștină și musulmană.

Balduin al II-lea al Ierusalimului și Ierusalim · Hugo de Payens și Ierusalim · Vezi mai mult »

Ordinul Templierilor

Sărmanii soldați ai lui Hristos și ai Templului lui Solomon, cunoscuți mai ales sub numele de (cavaleri) templieri sau Ordinul Templului, a fost unul dintre cele mai cunoscute ordine călugărești militare (catolice) creștine.Malcolm Barber, The New Knighthood: A History of the Order of the Temple. Cambridge University Press, 1994. ISBN 0-521-42041-5. A luat naștere la inițiativa francezului Hugo de Payens în anul 1119 în Ierusalim, ca o organizație militar-călugărească, cu scopul declarat de a apăra pe peregrinii (călători) creștini în Țara Sfântă. Recunoscut oficial de Biserica catolică, prin acceptarea de către papa Inocențiu al II-lea în 1139 a formei lui de organizare, Ordinul a crescut repede ca număr de membri și putere. Ordinul (Organizația) cuprindea călugări militari războinici, călugări capelani și călugări de serviciu (slujitori). Cavalerii templieri puteau fi recunoscuți la îmbrăcăminte, după o mantie albă cu o cruce roșie, distinctivă, și erau printre cei mai bine echipați, antrenați și disciplinați războinici din perioada cruciadelor.The History Channel, Decoding the Past: The Templar Code, 7 noiembrie 2005, documentar video scris de Marcy Marzuni Membrii Ordinului care nu erau războinici au creat o puternică infrastructură economică în întreaga creștinătate, introducând pentru prima oară proceduri financiare care au reprezentat începutul sistemului bancar, și au construit numeroase fortificații în Europa și Țara Sfântă. Succesul templierilor era strâns legat de succesul cruciadelor, ei fiind sprijiniți de biserica catolică. Când Țara Sfântă a fost pierdută, iar călugării militari templieri au suferit înfrângeri zdrobitoare, sprijinul pentru existența ordinului s-a stins. Zvonurile despre ceremoniile inițiatice secrete ale lor au creat neîncredere, iar regele Filip al IV-lea al Franței, puternic îndatorat ordinului, a început să facă presiuni asupra papei Clement al V-lea. Vineri, 13 octombrie 1307, regele Filip a arestat majoritatea membrilor Ordinului, inclusiv pe Marele Maestru Jacques de Molay, și, după ce le-a obținut mărturisirile prin tortură, i-a ars pe rug.Malcolm Barber, The Trial of the Templars. Cambridge University Press, 1978. ISBN 0-521-45727-0. În 1312, papa Clement, sub presiune din partea regelui Filip, a dizolvat cu forța întregul ordin. Dispariția bruscă a unei componente importante din societatea europeană a acelor timpuri a dat naștere la speculații și legende, care trezesc și astăzi interes.

Balduin al II-lea al Ierusalimului și Ordinul Templierilor · Hugo de Payens și Ordinul Templierilor · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Balduin al II-lea al Ierusalimului și Hugo de Payens

Balduin al II-lea al Ierusalimului are 54 de relații, în timp ce Hugo de Payens are 26. Așa cum au în comun 3, indicele Jaccard este 3.75% = 3 / (54 + 26).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Balduin al II-lea al Ierusalimului și Hugo de Payens. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »