Belgrad și Războiul de Independență al Croației

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Belgrad și Războiul de Independență al Croației

Belgrad vs. Războiul de Independență al Croației

Belgrad (în) este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei. Războiul de Independență al Croației a fost un război desfășurat în Croația în perioada 31 martie 1991 – 12 noiembrie 1995 între forțele croate loiale guvernului croat - care și-au declarat independența față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia - și între sârbii din Croația și Armata Populară Iugoslavă (JNA) controlată de sârbi.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Belgrad · Al Doilea Război Mondial și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Aliații din Al Doilea Război Mondial

Liderii aliați la conferința de la Cairo: Chiang Kai-shek, Franklin D. Roosevelt și Winston Churchill, 1943. întâlnirii de la Ialta din 1945. Aliații din al Doilea Război Mondial reprezintă grupul de țări care s-au opus Puterilor Axei în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.

Aliații din Al Doilea Război Mondial și Belgrad · Aliații din Al Doilea Război Mondial și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

B92

B92, în chirilica sârbă Б92, este un post de radio și un canal de televiziune situat în Belgrad, capitala Serbiei.

B92 și Belgrad · B92 și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Banja Luka

Strada Gospodska Banja Luka (în) sau Banjaluka (în sârbă) este al doilea oraș ca mărime din Bosnia și Herțegovina și capitala de facto a entității sale Republika Srpska.

Banja Luka și Belgrad · Banja Luka și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Biograd na Moru

Biograd na Moru este un oraș în cantonul Zadar, Croația, având o populație de de locuitori (2011).

Belgrad și Biograd na Moru · Biograd na Moru și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Bosnia și Herțegovina

Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина,, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori.

Belgrad și Bosnia și Herțegovina · Bosnia și Herțegovina și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Croația

Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.

Belgrad și Croația · Croația și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Dinar iugoslav

Dinarul iugoslav a fost unitatea monetară oficială a Iugoslaviei, din 1920 până în 1992.

Belgrad și Dinar iugoslav · Dinar iugoslav și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Belgrad și Europa · Europa și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Fotbal

Fotbalul este un sport de echipă ce se dispută între două echipe alcătuite din 11 jucători fiecare.

Belgrad și Fotbal · Fotbal și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Germania

Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.

Belgrad și Germania · Germania și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Guvernul Serbiei

Guvernul Serbiei (în), formal Guvernul Republicii Serbiei (în), abreviat formal ca Guvernul sârb (în), reprezintă, conform Constituției, puterea executivă în Serbia împreună cu președintele.

Belgrad și Guvernul Serbiei · Guvernul Serbiei și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Iosip Broz Tito

Iosip Broz Tito (nume la naștere Josip Broz; în chirilica sârbo-croată: Јосип Броз Тито) a fost un revoluționar comunist iugoslav și om de stat.

Belgrad și Iosip Broz Tito · Iosip Broz Tito și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Italia

Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.

Belgrad și Italia · Italia și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Muntenegru

Muntenegru (în sârbă/muntenegreană: Crna Gora / Црна Гора;, care înseamnă "Munte Negru") este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo la est și cu Albania la sud-est.

Belgrad și Muntenegru · Muntenegru și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (în engleză: North Atlantic Treaty Organization, NATO; în franceză: Organisation du traité de l'Atlantique nord, OTAN), cunoscută și ca Alianța Atlanticului de Nord, este o alianță politico-militară ce reunește 31 de țări din Europa și America de Nord.

Belgrad și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord · Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Partizanii iugoslavi

Steagul partizanlor iugoslavi Partizanii (alfabetul chirilic: Партизани) a fost o mișcare socialistă de rezistență armată împotriva forțelor Axei și a colaboratorilor lor din Balcani în timpul Războiului de eliberare națională a Iugoslaviei, parte a celui de-al Doilea Război Mondial.

Belgrad și Partizanii iugoslavi · Partizanii iugoslavi și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Războaiele Iugoslave

Războaiele Iugoslave au fost o serie de conflicte violente desfășurate pe teritoriul fostei Republicii Socialiste Federative a Iugoslaviei (RSFI), care a avut loc între 1991 și 2001.

Belgrad și Războaiele Iugoslave · Războaiele Iugoslave și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Republica Federală Iugoslavia

Coperta unui vechi paşaport al Republicii Federale Iugoslavia, care va fi folosit până la o anumită dată în 2009 în Serbia Republica Federală Iugoslavia sau RFI a fost un stat federal constituit din republicile Serbia și Muntenegru din fosta Republică Socialistă Federativă Iugoslavia (RSFI), creată când celelalte patru republici s-au „despărțit” din cadrul federației datorită tensiunilor etnice.

Belgrad și Republica Federală Iugoslavia · Republica Federală Iugoslavia și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave.

Belgrad și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Republica Socialistă Federativă Iugoslavia și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Republika Srpska

Republika Sârpska (în) este una dintre cele două entități care compun statul modern Bosnia și Herțegovina.

Belgrad și Republika Srpska · Republika Srpska și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Rusia

Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.

Belgrad și Rusia · Rusia și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Sarajevo

Sarajevo („Saraiévo”; alfabetul chirilic: Сарајево) este capitala și cel mai mare centru urban din Bosnia și Herțegovina, cu o populație estimată la 275,524 de locuitori (în decembrie 2013).

Belgrad și Sarajevo · Războiul de Independență al Croației și Sarajevo · Vezi mai mult »

Sârbi

Sârbii sunt un popor din ramura slavilor de sud care locuiesc în Europa Centrală și în Balcani (Europa de Sud-Est) între Munții Balcani și Munții Carpați în est și Marea Adriatică în vest.

Belgrad și Sârbi · Războiul de Independență al Croației și Sârbi · Vezi mai mult »

Slobodan Milošević

Slobodan Miloșevici sau Slobodan Milošević (în grafia sârbă chirilică: Слободан Милошевић) a fost președinte al Serbiei și al Republicii Federale Iugoslavia și de asemenea al Partidului Socialist Sârb.

Belgrad și Slobodan Milošević · Războiul de Independență al Croației și Slobodan Milošević · Vezi mai mult »

Slovenia

Slovenia (în), oficial Republica Slovenia (în abr.: RS), este un stat suveran situat în sudul Europei Centrale, la o răscruce de drumuri culturale și comerciale europene importante.

Belgrad și Slovenia · Războiul de Independență al Croației și Slovenia · Vezi mai mult »

Statul Independent al Croației

Statul Independent al Croației (în, chirilic: Независна Држава Хрватска, NDH; în Unabhängiger Staat Kroatien; în) a fost un stat marionetă fascist în Europa.

Belgrad și Statul Independent al Croației · Războiul de Independență al Croației și Statul Independent al Croației · Vezi mai mult »

Steaua Roșie Belgrad

Steaua Roșie Belgrad (în) este un club de fotbal prestigios din Belgrad, Serbia.

Belgrad și Steaua Roșie Belgrad · Războiul de Independență al Croației și Steaua Roșie Belgrad · Vezi mai mult »

Vreme

Furtună lângă Garajau, Madeira Vremea reprezintă starea atmosferei la un moment dat și într-un anumit loc, determinată prin totalitatea elementelor meteorologice.

Belgrad și Vreme · Războiul de Independență al Croației și Vreme · Vezi mai mult »

Zagreb

Zagreb (în, în) este capitala Croației.

Belgrad și Zagreb · Războiul de Independență al Croației și Zagreb · Vezi mai mult »