Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Blocul răsăritean și Istoria Germaniei postbelice

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Blocul răsăritean și Istoria Germaniei postbelice

Blocul răsăritean vs. Istoria Germaniei postbelice

În timpul Războiului Rece, termenul blocul răsăritean (numit și blocul sovietic sau blocul de Est) era folosit pentru a defini Uniunea Sovietică și tările aflate sub dominația sa din Europa Centrală și Răsăriteană (Bulgaria, Cehoslovacia, Germania Răsăriteană, Ungaria, Polonia, România și – până la începutul anilor 1960 – Albania). După înfrângerea Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial și declanșarea Războiului Rece, țara a fost împărțită între cele două blocuri politico-militare concurente – blocul răsăritean și blocul occidental.

Similarități între Blocul răsăritean și Istoria Germaniei postbelice

Blocul răsăritean și Istoria Germaniei postbelice au 16 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Anii 1960, Armata Roșie, Bulgaria, Cehoslovacia, Europa Centrală, Europa de Est, Lumea occidentală, Moscova, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, Polonia, Războiul Rece, Republica Democrată Germană, România, Ungaria, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Blocul răsăritean · Al Doilea Război Mondial și Istoria Germaniei postbelice · Vezi mai mult »

Anii 1960

Anii 1960 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 1960 și s-a încheiat la 31 decembrie 1969.

Anii 1960 și Blocul răsăritean · Anii 1960 și Istoria Germaniei postbelice · Vezi mai mult »

Armata Roșie

Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.

Armata Roșie și Blocul răsăritean · Armata Roșie și Istoria Germaniei postbelice · Vezi mai mult »

Bulgaria

Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.

Blocul răsăritean și Bulgaria · Bulgaria și Istoria Germaniei postbelice · Vezi mai mult »

Cehoslovacia

Cehoslovacia (Československo în cehă, Česko-Slovensko în slovacă) a fost o țară în Europa Centrală care a existat din 1918 până la 31 decembrie 1992.

Blocul răsăritean și Cehoslovacia · Cehoslovacia și Istoria Germaniei postbelice · Vezi mai mult »

Europa Centrală

Europa Centrală așa cum este ea recunoscută în The World Factbook (2009), Encyclopædia Britannica și Brockhaus Enzyklopädie (1998) Europa Centrală constituie, prin poziție, nucleul geografic al Europei.

Blocul răsăritean și Europa Centrală · Europa Centrală și Istoria Germaniei postbelice · Vezi mai mult »

Europa de Est

Europa de Est Împărțirea Europei pe criterii culturale Situată la est de o linie imaginară ce ar uni Marea Baltică cu Marea Neagră, Europa de Est reprezintă cea mai întinsă subdiviziune a continentului.

Blocul răsăritean și Europa de Est · Europa de Est și Istoria Germaniei postbelice · Vezi mai mult »

Lumea occidentală

Samuel P. Huntington, ''Ciocnirea civilizațiilor'' (1996). Lumea occidentală (lumea vestică, lumea apuseană), prin metonimie Vestul, Occidentul, Apusul, definea în evul mediu teritoriul respectiv autoritățile politice localizate geografic în Europa de Vest.

Blocul răsăritean și Lumea occidentală · Istoria Germaniei postbelice și Lumea occidentală · Vezi mai mult »

Moscova

Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².

Blocul răsăritean și Moscova · Istoria Germaniei postbelice și Moscova · Vezi mai mult »

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (în engleză: North Atlantic Treaty Organization, NATO; în franceză: Organisation du traité de l'Atlantique nord, OTAN), cunoscută și ca Alianța Atlanticului de Nord, este o alianță politico-militară ce reunește 31 de țări din Europa și America de Nord.

Blocul răsăritean și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord · Istoria Germaniei postbelice și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord · Vezi mai mult »

Polonia

Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.

Blocul răsăritean și Polonia · Istoria Germaniei postbelice și Polonia · Vezi mai mult »

Războiul Rece

Războiul Rece a fost o perioadă de tensiuni geopolitice dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică, respectiv dintre aliații lor din Blocul Vestic și Blocul Estic.

Blocul răsăritean și Războiul Rece · Istoria Germaniei postbelice și Războiul Rece · Vezi mai mult »

Republica Democrată Germană

Fără descriere.

Blocul răsăritean și Republica Democrată Germană · Istoria Germaniei postbelice și Republica Democrată Germană · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Blocul răsăritean și România · Istoria Germaniei postbelice și România · Vezi mai mult »

Ungaria

Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.

Blocul răsăritean și Ungaria · Istoria Germaniei postbelice și Ungaria · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Blocul răsăritean și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Istoria Germaniei postbelice și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Blocul răsăritean și Istoria Germaniei postbelice

Blocul răsăritean are 50 de relații, în timp ce Istoria Germaniei postbelice are 161. Așa cum au în comun 16, indicele Jaccard este 7.58% = 16 / (50 + 161).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Blocul răsăritean și Istoria Germaniei postbelice. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »