Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Broasca, Ismail și Tratatul de la Paris (1856)

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Broasca, Ismail și Tratatul de la Paris (1856)

Broasca, Ismail vs. Tratatul de la Paris (1856)

Broasca (în, transliterat Broska) este un sat în comuna Sofian-Trubaiovca din raionul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina. Dezbaterile Participanții tratatului de la Paris Tratatul de la Paris a fost semnat la 30 martie 1856 și a pus capăt, în mod oficial, Războiului Crimeii dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Imperiului Otoman, Regatului Piemontului, Celui de-al Doilea Imperiu Francez și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, pe de altă parte.

Similarități între Broasca, Ismail și Tratatul de la Paris (1856)

Broasca, Ismail și Tratatul de la Paris (1856) au 8 lucruri în comun (în Uniunpedie): Basarabia, Cahul, Bolgrad și Ismail, Dunărea, Țara Românească, Imperiul Otoman, Imperiul Rus, Moldova, Războiul Crimeii.

Basarabia

Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).

Basarabia și Broasca, Ismail · Basarabia și Tratatul de la Paris (1856) · Vezi mai mult »

Cahul, Bolgrad și Ismail

Moldova 1856-1859 România 1859-1878 Trasarea frontierei nordice Județele României 1859-1878 legenda) Harta regiunilor tradiționale ale României în 1868 (se pot observa denumirile alternative de ''Frumoasa'' pentru Cahul și de ''Smeilu'' pentru Izmail) Cahul, Bolgrad și Ismail este denumirea dată teritoriului din sud-vestul Basarabiei care în urma Tratatului de la Paris din 1856, ce încheia Războiul Crimeii (1853-1856), a fost retrocedat Moldovei de către Rusia, aceasta pierzând astfel accesul la gurile Dunării.

Broasca, Ismail și Cahul, Bolgrad și Ismail · Cahul, Bolgrad și Ismail și Tratatul de la Paris (1856) · Vezi mai mult »

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).

Broasca, Ismail și Dunărea · Dunărea și Tratatul de la Paris (1856) · Vezi mai mult »

Țara Românească

Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Broasca, Ismail și Țara Românească · Tratatul de la Paris (1856) și Țara Românească · Vezi mai mult »

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Broasca, Ismail și Imperiul Otoman · Imperiul Otoman și Tratatul de la Paris (1856) · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Broasca, Ismail și Imperiul Rus · Imperiul Rus și Tratatul de la Paris (1856) · Vezi mai mult »

Moldova

Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.

Broasca, Ismail și Moldova · Moldova și Tratatul de la Paris (1856) · Vezi mai mult »

Războiul Crimeii

Războiul Crimeii a durat din 28 martie 1853 până în 1856 și a fost un conflict armat dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, a Regatului Sardiniei și a Imperiului Otoman, pe de altă parte.

Broasca, Ismail și Războiul Crimeii · Războiul Crimeii și Tratatul de la Paris (1856) · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Broasca, Ismail și Tratatul de la Paris (1856)

Broasca, Ismail are 62 de relații, în timp ce Tratatul de la Paris (1856) are 24. Așa cum au în comun 8, indicele Jaccard este 9.30% = 8 / (62 + 24).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Broasca, Ismail și Tratatul de la Paris (1856). Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »