Similarități între București și Nicolae Iorga
București și Nicolae Iorga au 60 lucruri în comun (în Uniunpedie): Academia Română, Adevărul, Al Doilea Război Mondial, Antim Ivireanul, Ateneul Român, Austria, Berlin, Biserica Ortodoxă Română, Brașov, Bucovina, Budapesta, Constantin Brâncoveanu, Editura Cartea Românească, Editura Eminescu, Editura Humanitas, Editura Minerva, Țara Românească, Evenimentul zilei, Evul Mediu, Gara București Nord, George Călinescu, Grădina Icoanei, Istanbul, Iudaism, Județul Iași, Jurnalul Național, Leipzig, Limba albaneză, Limba germană, Limba greacă, ..., Limba maghiară, Londra, Mihai Eminescu, Mihai I al României, Mihai Viteazul, Moldova, Moscova, Naționalism, Neagu Djuvara, Nicolae Iorga, Paris, Parlamentul României, Partidul Național Liberal (România), Peninsula Balcanică, Ploiești, Primul Război Mondial, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, Regatul României, Roma, Români, România, România Mare, Sași, Secolul al XX-lea, Sinaia, Tudor Arghezi, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Universitatea din București, Varșovia, Ziarul Financiar. Extinde indicele (30 Mai Mult) »
Academia Română
Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România.
Academia Română și București · Academia Română și Nicolae Iorga ·
Adevărul
Adevărul (până la reforma ortografică: Adevĕrul) este un cotidian central, înființat de Alexandru Beldiman, care a apărut inițial la Iași, în perioada 15 decembrie 1871 - 15 aprilie 1872, apoi la București, de la 15 august 1888 până la 21 noiembrie 1916 și, după Primul Război Mondial, de la 3 ianuarie 1919 până la 30 decembrie 1937.
Adevărul și București · Adevărul și Nicolae Iorga ·
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și București · Al Doilea Război Mondial și Nicolae Iorga ·
Antim Ivireanul
Antim Ivireanul (în georgiană: ანთიმოზ ივერიელი; n. circa 1640 - 1650, Iviria — d. 1716, asasinat în Rumelia) numit și Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, a fost un autor, tipograf, gravor, teolog, episcop și mitropolit român de origine georgiană.
Antim Ivireanul și București · Antim Ivireanul și Nicolae Iorga ·
Ateneul Român
Ateneul Român este o sală de concerte din București, situată pe Calea Victoriei, în Piața George Enescu (în partea nordică a Pieței Revoluției).
Ateneul Român și București · Ateneul Român și Nicolae Iorga ·
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Austria și București · Austria și Nicolae Iorga ·
Berlin
Berlin este capitala Germaniei, fiind cel mai mare oraș al țării cu aproximativ și acoperind o suprafață aproximativ 892 km² (2020).
Berlin și București · Berlin și Nicolae Iorga ·
Biserica Ortodoxă Română
Biserica Ortodoxă Română (acronim BOR) este una din bisericile autocefale ale creștinismului ortodox.
Biserica Ortodoxă Română și București · Biserica Ortodoxă Română și Nicolae Iorga ·
Brașov
Brașov (în, în dialectul săsesc Kruhnen, în, în, Brassovia) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov.
Brașov și București · Brașov și Nicolae Iorga ·
Bucovina
Bucovina (în.
Bucovina și București · Bucovina și Nicolae Iorga ·
Budapesta
Budapesta este capitala Ungariei.
București și Budapesta · Budapesta și Nicolae Iorga ·
Constantin Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu (n. 1654 – d. 15/26 august 1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.
București și Constantin Brâncoveanu · Constantin Brâncoveanu și Nicolae Iorga ·
Editura Cartea Românească
Acțiune emisă în 1945 de societatea pe acțiuni Cartea Românească Editura Cartea Românească este una din editurile românești, fiind simultan cea mai veche casă editorială din România, fondată în 1919.
București și Editura Cartea Românească · Editura Cartea Românească și Nicolae Iorga ·
Editura Eminescu
Editura Eminescu a fost creată în 1969 ca instituție de interes național, purtând numele marelui port român Mihai Eminescu.
București și Editura Eminescu · Editura Eminescu și Nicolae Iorga ·
Editura Humanitas
Humanitas este o editură din România, înființată la 1 februarie 1990, care are sediul în București, Piața Presei Libere nr.
București și Editura Humanitas · Editura Humanitas și Nicolae Iorga ·
Editura Minerva
Editura Minerva este o editură din România, înființată în 1970 în București.
București și Editura Minerva · Editura Minerva și Nicolae Iorga ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
București și Țara Românească · Nicolae Iorga și Țara Românească ·
Evenimentul zilei
Evenimentul zilei (EVZ, în trecut cunoscut și ca „Bulina roșie”) este un cotidian românesc de circulație națională publicat de Editura Evenimentul și Capital.
București și Evenimentul zilei · Evenimentul zilei și Nicolae Iorga ·
Evul Mediu
Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.
București și Evul Mediu · Evul Mediu și Nicolae Iorga ·
Gara București Nord
Peronul principal cu spații comerciale București Nord (în nomenclatorul CFR: București Nord Grupa A, popular Gara de Nord) este cea mai mare stație feroviară a României, situată în municipiul București.
București și Gara București Nord · Gara București Nord și Nicolae Iorga ·
George Călinescu
George Călinescu (n. 19 iunie 1899, București – d. 12 martie 1965, Otopeni) a fost critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă.
București și George Călinescu · George Călinescu și Nicolae Iorga ·
Grădina Icoanei
Grădina Icoanei este un parc din București, inaugurat în 1873.
București și Grădina Icoanei · Grădina Icoanei și Nicolae Iorga ·
Istanbul
Sfintei Sofia din Istanbul Imagine din satelit a Istanbulului și a strâmtorii Bosfor Istanbul, Turnul Fecioarei Istanbul, numit în antichitatea greacă Byzantion, apoi, după anul 330 d.Hr., Constantinopol — în, a fost capitală a Imperiului Roman, pentru două scurte perioade dintre anii 324-395, a Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin de istoriografia umanistă, între 395-1204, a Imperiului Latin de Constantinopol între 1204-1261, apoi din nou a Imperiul Bizantin refăcut, între 1261-1453 și a Imperiului Otoman până la proclamarea Republicii Turcia, la 13 octombrie 1923.
București și Istanbul · Istanbul și Nicolae Iorga ·
Iudaism
Obiecte de cult ale iudaismului. Iudaismul (din grecescul Ioudaïsmos, derivat din limba ebraică: יהודה, Yehudah, „Iuda”; în ebraică: יַהֲדוּת, Yahadut, caracterele distinctive a iudaicului eáqnov), cunoscut și sub numele de religie mozaică (după principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu.
București și Iudaism · Iudaism și Nicolae Iorga ·
Județul Iași
Iași este un județ aflat în regiunea istorică numita Moldova, în nord-estul României, cu reședința în municipiul Iași.
București și Județul Iași · Județul Iași și Nicolae Iorga ·
Jurnalul Național
Jurnalul Național este un ziar din România cu sediul în București.
București și Jurnalul Național · Jurnalul Național și Nicolae Iorga ·
Leipzig
Leipzig (pronunție:, simplificat) este un oraș din estul Germaniei.
București și Leipzig · Leipzig și Nicolae Iorga ·
Limba albaneză
Limba albaneză (în) este o limbă vorbită de șase milioane de locuitori ai vestului peninsulei Balcanice, în sud-estul Europei (Albanezi).
București și Limba albaneză · Limba albaneză și Nicolae Iorga ·
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
București și Limba germană · Limba germană și Nicolae Iorga ·
Limba greacă
Greaca (Ελληνικά, citit simplificat /elini'ka/) este o limbă indo-europeană, vorbită în Grecia începând cel puțin cu secolul XVII î.Hr..
București și Limba greacă · Limba greacă și Nicolae Iorga ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
București și Limba maghiară · Limba maghiară și Nicolae Iorga ·
Londra
Londra (în) este capitala Angliei și a Regatului Unit.
București și Londra · Londra și Nicolae Iorga ·
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici) a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat, în general, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română.
București și Mihai Eminescu · Mihai Eminescu și Nicolae Iorga ·
Mihai I al României
Mihai I a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 și, între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
București și Mihai I al României · Mihai I al României și Nicolae Iorga ·
Mihai Viteazul
Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.
București și Mihai Viteazul · Mihai Viteazul și Nicolae Iorga ·
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
București și Moldova · Moldova și Nicolae Iorga ·
Moscova
Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².
București și Moscova · Moscova și Nicolae Iorga ·
Naționalism
Naționalismul este o ideologie care creează și susține o națiune ca un concept de identificare comună pentru un grup de oameni.
București și Naționalism · Naționalism și Nicolae Iorga ·
Neagu Djuvara
Neagu Bunea Djuvara, cunoscut ca Neagu Djuvara („Giu-vára”), a fost un diplomat, filosof, istoric, jurnalist și romancier român.
București și Neagu Djuvara · Neagu Djuvara și Nicolae Iorga ·
Nicolae Iorga
Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga,Iova, p. xxvii. n. 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român.
București și Nicolae Iorga · Nicolae Iorga și Nicolae Iorga ·
Paris
Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.
București și Paris · Nicolae Iorga și Paris ·
Parlamentul României
Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României.
București și Parlamentul României · Nicolae Iorga și Parlamentul României ·
Partidul Național Liberal (România)
Partidul Național Liberal (abreviat PNL) este un partid politic parlamentar din România, înființat pentru prima dată sub acest nume la 24 mai 1875.
București și Partidul Național Liberal (România) · Nicolae Iorga și Partidul Național Liberal (România) ·
Peninsula Balcanică
Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.
București și Peninsula Balcanică · Nicolae Iorga și Peninsula Balcanică ·
Ploiești
Ploiești este municipiul de reședință al județului Prahova, Muntenia, România.
București și Ploiești · Nicolae Iorga și Ploiești ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
București și Primul Război Mondial · Nicolae Iorga și Primul Război Mondial ·
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești
Principatele Unite Moldova și Țara Românească, uzual Principatele Unite, au fost un stat format prin unirea dintre Principatele Dunărene Moldova și Țara Românească în perioada 1856–1862, printr-un proces al cărui moment definitoriu a fost constituirea în 1859 a uniunii personale prin alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza.
București și Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești · Nicolae Iorga și Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești ·
Regatul României
Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.
București și Regatul României · Nicolae Iorga și Regatul României ·
Roma
Roma este capitala Italiei.
București și Roma · Nicolae Iorga și Roma ·
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
București și Români · Nicolae Iorga și Români ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
București și România · Nicolae Iorga și România ·
România Mare
România Mare (România interbelică, România Întregită) e o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.
București și România Mare · Nicolae Iorga și România Mare ·
Sași
Biserica fortificată din Biertan Sașii, sașii ardeleni, sașii transilvani sau sașii transilvăneni (în, colocvial Sachsen, în dialectul săsesc Siweberjer Såksen sau Soxen), sunt un grup etnic de origine predominant germană (cel mai notabil luxemburgheză), stabilit în sudul, sud-estul și nord-estul Transilvaniei începând cu mijlocul secolului al XII-lea, vorbitori nativi ai dialectului săsesc (Siweberjesch Såksesch sau doar Såksesch) și ai germanei standard (i.e. Hochdeutsch).
București și Sași · Nicolae Iorga și Sași ·
Secolul al XX-lea
Conform calendarului gregorian, secolul al XX-lea a început la 1 ianuarie 1901 și s-a sfârșit la 31 decembrie 2000.
București și Secolul al XX-lea · Nicolae Iorga și Secolul al XX-lea ·
Sinaia
Sinaia este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România.
București și Sinaia · Nicolae Iorga și Sinaia ·
Tudor Arghezi
Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu) a fost un scriitor român, cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului.
București și Tudor Arghezi · Nicolae Iorga și Tudor Arghezi ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
București și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Nicolae Iorga și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
Universitatea din București
Palatul Universității din București Palatul Universității din București - Fântână Universitate Universitatea din București (prescurtat UB) este o universitate de stat din București și a doua cea mai veche universitate din România.
București și Universitatea din București · Nicolae Iorga și Universitatea din București ·
Varșovia
Varșovia este capitala Poloniei din 1596, când Regele Sigismund al III-lea a mutat capitala de la Cracovia.
București și Varșovia · Nicolae Iorga și Varșovia ·
Ziarul Financiar
Ziarul Financiar (ZF) este un ziar financiar din România, lansat pe 16 noiembrie 1998 de trustul de presă Media Pro.
București și Ziarul Financiar · Nicolae Iorga și Ziarul Financiar ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a București și Nicolae Iorga
- Ceea ce au în comun cu București și Nicolae Iorga
- Similarități între București și Nicolae Iorga
Comparație între București și Nicolae Iorga
București are 760 de relații, în timp ce Nicolae Iorga are 627. Așa cum au în comun 60, indicele Jaccard este 4.33% = 60 / (760 + 627).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre București și Nicolae Iorga. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: