Similarități între Bătălia Berlinului și Germania Nazistă
Bătălia Berlinului și Germania Nazistă au 22 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adolf Hitler, Al Doilea Război Mondial, Alfred Jodl, Armata Roșie, Berlin, Bulgaria, Cancelar, Heinrich Himmler, Iosif Vissarionovici Stalin, Joseph Goebbels, Kaliningrad, Karl Dönitz, Polonia, Prusia Răsăriteană, Republica Democrată Germană, Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, Torgau, Ungaria, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Waffen-SS, Wehrmacht, 8 mai.
Adolf Hitler
Adolf Hitler a fost un politician german de origine austriacă, lider al Partidului Muncitoresc German Național-Socialist (NSDAP), cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut (Führer) al Germaniei.
Adolf Hitler și Bătălia Berlinului · Adolf Hitler și Germania Nazistă ·
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Bătălia Berlinului · Al Doilea Război Mondial și Germania Nazistă ·
Alfred Jodl
Alfred Josef Ferdinand Jodl (n. Alfred Baumgärtler, 10 mai 1890, Würzburg – d. 16 octombrie 1946, Nürnberg) a fost un general german, șeful Statului Major al OKW, unul dintre principalii comandanți militari din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Alfred Jodl și Bătălia Berlinului · Alfred Jodl și Germania Nazistă ·
Armata Roșie
Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.
Armata Roșie și Bătălia Berlinului · Armata Roșie și Germania Nazistă ·
Berlin
Berlin este capitala Germaniei, fiind cel mai mare oraș al țării cu aproximativ și acoperind o suprafață aproximativ 892 km² (2020).
Berlin și Bătălia Berlinului · Berlin și Germania Nazistă ·
Bulgaria
Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.
Bulgaria și Bătălia Berlinului · Bulgaria și Germania Nazistă ·
Cancelar
Cancelar (din lat. "cancellarius", funcționar medieval însărcinat cu întocmirea documentelor oficiale) este denumirea purtată în evul mediu de anumiți înalți funcționari, denumire păstrată în spațiul de limbă germană pentru funcția de prim-ministru al guvernelor statelor respective, iar în Brazilia pentru ministrul de externe al țării.
Bătălia Berlinului și Cancelar · Cancelar și Germania Nazistă ·
Heinrich Himmler
Heinrich Luitpold Himmler a fost un criminal de război nazist și important colaborator al lui Adolf Hitler și unul din principalii orchestratori ai Holocaustului.
Bătălia Berlinului și Heinrich Himmler · Germania Nazistă și Heinrich Himmler ·
Iosif Vissarionovici Stalin
Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.
Bătălia Berlinului și Iosif Vissarionovici Stalin · Germania Nazistă și Iosif Vissarionovici Stalin ·
Joseph Goebbels
Paul Joseph Goebbels (pron. gö-bls) a fost un politician german și Ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist din anul 1933 până în 1945.
Bătălia Berlinului și Joseph Goebbels · Germania Nazistă și Joseph Goebbels ·
Kaliningrad
Kaliningrad (în, în, în poloneză Królewiec, în lituaniană Karaliaučius), oraș centru administrativ al regiunii cu același nume, este o exclavă rusă de la Marea Baltică.
Bătălia Berlinului și Kaliningrad · Germania Nazistă și Kaliningrad ·
Karl Dönitz
Karl Dönitz (n. 16 septembrie 1891 – d. 24 decembrie 1980) a fost un amiral și om politic german, care după sinuciderea lui Adolf Hitler a îndeplinit pentru scurtă vreme, în perioada 30 aprilie - 23 mai 1945, funcția de președinte al Germaniei.
Bătălia Berlinului și Karl Dönitz · Germania Nazistă și Karl Dönitz ·
Polonia
Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.
Bătălia Berlinului și Polonia · Germania Nazistă și Polonia ·
Prusia Răsăriteană
Prusia răsăriteană, numită și Prusia Orientală, (limba germană: Ostpreußen; limba lituaniană: Rytų Prūsija sau Rytprūsiai; limba poloneză: Prusy Wschodnie; limba rusă: Восточная Пруссия — Vostocinaia Prusia) a fost o provincie a Regatului Prusiei și a Imperiului German, situată pe teritoriul fostului Ducat al Prusiei.
Bătălia Berlinului și Prusia Răsăriteană · Germania Nazistă și Prusia Răsăriteană ·
Republica Democrată Germană
Fără descriere.
Bătălia Berlinului și Republica Democrată Germană · Germania Nazistă și Republica Democrată Germană ·
Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa
Ultimele bătălii de pe teatrul european de război al celei de-a două conflagrații mondiale, care au dus la capitularea necondiționată a.
Bătălia Berlinului și Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa · Germania Nazistă și Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa ·
Torgau
Torgau este un oraș situat în landul Saxonia din R.F.G.). La 31 octombrie 2005 avea o populație de 18.743 de locuitori. Suprafața orașului era de 42,08 km². Torgau este situat pe râul Elbe. 100px.
Bătălia Berlinului și Torgau · Germania Nazistă și Torgau ·
Ungaria
Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Bătălia Berlinului și Ungaria · Germania Nazistă și Ungaria ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Bătălia Berlinului și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Germania Nazistă și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
Waffen-SS
Sigla ''Waffen-SS'' Waffen-SS (în) a fost ramura militară (de luptă) a importantei organizații paramilitare National-Socialiste SS, Schutzstaffel, condusă de Reichsführer-SS Heinrich Himmler.
Bătălia Berlinului și Waffen-SS · Germania Nazistă și Waffen-SS ·
Wehrmacht
''Imagine 1 - Wehrmacht'' --- Steagul infanteriei germane din wehrmacht, 1938. Wehrmacht ("Forță de apărare", cuvânt de origină germană, pronunție) a fost numele oficial al forțelor armate ale Germaniei naziste între 1935 și 1945.
Bătălia Berlinului și Wehrmacht · Germania Nazistă și Wehrmacht ·
8 mai
---- 8 mai este a 128-a zi a calendarului gregorian și ziua a 129-a în anii bisecți.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Bătălia Berlinului și Germania Nazistă
- Ceea ce au în comun cu Bătălia Berlinului și Germania Nazistă
- Similarități între Bătălia Berlinului și Germania Nazistă
Comparație între Bătălia Berlinului și Germania Nazistă
Bătălia Berlinului are 98 de relații, în timp ce Germania Nazistă are 280. Așa cum au în comun 22, indicele Jaccard este 5.82% = 22 / (98 + 280).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Bătălia Berlinului și Germania Nazistă. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: