Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

C. V. Vishveshwara și Teoria relativității generale

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între C. V. Vishveshwara și Teoria relativității generale

C. V. Vishveshwara vs. Teoria relativității generale

C. găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.

Similarități între C. V. Vishveshwara și Teoria relativității generale

C. V. Vishveshwara și Teoria relativității generale au 6 lucruri în comun (în Uniunpedie): Fizică, Gaură neagră, Observatorul interferometru laser de unde gravitaționale, Soluția Schwarzschild, Stea, Undă gravitațională.

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

C. V. Vishveshwara și Fizică · Fizică și Teoria relativității generale · Vezi mai mult »

Gaură neagră

galaxiei Messier 87, obținută de către cercetătorii de la Event Horizon Telescope (10.04.2019) O gaură neagră este o regiune în spațiu-timp cu o forță gravitațională atât de mare încât nimic nici măcar particulele și radiația electromagnetică ca lumina nu poate scăpa odată intrat în ea.

C. V. Vishveshwara și Gaură neagră · Gaură neagră și Teoria relativității generale · Vezi mai mult »

Observatorul interferometru laser de unde gravitaționale

Camera de control LIGO din Hanford Brațul Nord al interferometrului din Hanford Observatorul interferometru laser de unde gravitaționale, cunoscut sub acronimul LIGO (din Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory), este un experiment de fizică la scară mare în scopul detectării directe a undelor gravitaționale.

C. V. Vishveshwara și Observatorul interferometru laser de unde gravitaționale · Observatorul interferometru laser de unde gravitaționale și Teoria relativității generale · Vezi mai mult »

Soluția Schwarzschild

Soluția Schwarzschild, deseori numită metrica Schwarzchild, este o soluție exactă, statică, sferic simetrică a ecuațiilor relativității generalizate a lui Einstein, ce prezintă câmpul gravitațional al unei găuri negre sau al unui obiect cosmic (asteroid, planetă, stea, galaxie, grup de galaxii) ne-rotațional, care posedă masă.

C. V. Vishveshwara și Soluția Schwarzschild · Soluția Schwarzschild și Teoria relativității generale · Vezi mai mult »

Stea

O stea este un obiect astronomic format dintr-un sferoid luminos de plasmă ținut împreună de propria sa gravitație.

C. V. Vishveshwara și Stea · Stea și Teoria relativității generale · Vezi mai mult »

Undă gravitațională

undelor gravitaționale. O undă gravitațională este o fluctuație în curbura spațiu-timp care se propagă ca o undă.

C. V. Vishveshwara și Undă gravitațională · Teoria relativității generale și Undă gravitațională · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între C. V. Vishveshwara și Teoria relativității generale

C. V. Vishveshwara are 35 de relații, în timp ce Teoria relativității generale are 153. Așa cum au în comun 6, indicele Jaccard este 3.19% = 6 / (35 + 153).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre C. V. Vishveshwara și Teoria relativității generale. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »