Caimacam și Ion Heliade-Rădulescu

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Caimacam și Ion Heliade-Rădulescu

Caimacam vs. Ion Heliade-Rădulescu

Caimacam este un cuvânt care vine din, înseamnând locțiitor al unor demnitari. Ion Heliade-Rădulescu a fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă, prin aportul său cultural și estetic la dezvoltarea literaturii române, fiind apreciat și ca un precursor al poeziei moderne.

Alexandru Dimitrie Ghica

Alexandru Dimitrie GhicaEste denumit și Alexandru al II-lea Ghica, în timp ce Alexandru Scarlat Ghica este considerat Alexandru I Ghica.

Alexandru Dimitrie Ghica și Caimacam · Alexandru Dimitrie Ghica și Ion Heliade-Rădulescu · Vezi mai mult »

Constantin Cantacuzino (caimacam)

Constantin Cantacuzino (n. 1793 – d. 7 decembrie 1877, București), membru al familiei boierești Cantacuzino, a fost caimacam al Țării Românești între septembrie 1848 și iunie 1849.

Caimacam și Constantin Cantacuzino (caimacam) · Constantin Cantacuzino (caimacam) și Ion Heliade-Rădulescu · Vezi mai mult »

Țara Românească

Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Caimacam și Țara Românească · Ion Heliade-Rădulescu și Țara Românească · Vezi mai mult »

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Caimacam și Imperiul Otoman · Imperiul Otoman și Ion Heliade-Rădulescu · Vezi mai mult »