Similarități între Carol al II-lea al României și Partidul Național-Țărănesc
Carol al II-lea al României și Partidul Național-Țărănesc au 41 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adolf Hitler, Al Doilea Război Mondial, Alexandru Averescu, Alexandru Vaida-Voevod, Armand Călinescu, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul de Coroană, Constituția României din 1923, Criza dinastică din România, Dictatul de la Viena, Elena Lupescu, Ferdinand I al României, Franța, Germania, Gheorghe Buzdugan (magistrat), Gheorghe I. Brătianu, Gheorghe Mironescu, Gheorghe Tătărescu, Ion Antonescu, Ion I.C. Brătianu, Ion Mihalache, Iuliu Maniu, Mișcarea Legionară, Mihail Manoilescu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Partidul Național-Țărănesc, Primul Război Mondial, Regență, Regina mamă Elena, ..., România, Statele Unite ale Americii, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Virgil Madgearu, 30 august, 30 martie, 31 august, 4 aprilie, 6 iunie, 6 septembrie, 8 iunie. Extinde indicele (11 Mai Mult) »
Adolf Hitler
Adolf Hitler a fost un politician german de origine austriacă, lider al Partidului Muncitoresc German Național-Socialist (NSDAP), cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut (Führer) al Germaniei.
Adolf Hitler și Carol al II-lea al României · Adolf Hitler și Partidul Național-Țărănesc ·
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Carol al II-lea al României · Al Doilea Război Mondial și Partidul Național-Țărănesc ·
Alexandru Averescu
Alexandru Averescu a fost mareșal al României, general de armată și comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial, fiind deseori creditat pentru puținele succese militare ale României.
Alexandru Averescu și Carol al II-lea al României · Alexandru Averescu și Partidul Național-Țărănesc ·
Alexandru Vaida-Voevod
Alexandru Vaida-Voevod, a fost un om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc.
Alexandru Vaida-Voevod și Carol al II-lea al României · Alexandru Vaida-Voevod și Partidul Național-Țărănesc ·
Armand Călinescu
Armand Călinescu a fost un jurist, filosof, om politic și ministru român.
Armand Călinescu și Carol al II-lea al României · Armand Călinescu și Partidul Național-Țărănesc ·
Înalta Curte de Casație și Justiție
Înalta Curte de Casație și Justiție (abreviat ÎCCJ, fostă Curtea Supremă de Justiție) este instanța judiciară supremă în ierarhia instanțelor judecătorești din România.
Înalta Curte de Casație și Justiție și Carol al II-lea al României · Înalta Curte de Casație și Justiție și Partidul Național-Țărănesc ·
Consiliul de Coroană
Consiliul de Coroană a fost o structură politică cu caracter consultativ care funcționa pe lângă regele României și care era compusă din membri selectați de acesta, de regulă, dintre foștii prim-miniștri și șefii partidelor politice importante, la care se adăugau membrii Guvernului.
Carol al II-lea al României și Consiliul de Coroană · Consiliul de Coroană și Partidul Național-Țărănesc ·
Constituția României din 1923
Coperta unei ediții oficiale din 1923. Constituția din 1923 a afirmat cadrul constituțional actualizat al României, după schimbările sociale și economice, date de Marea Unire, dezvoltarea economică și reforma agrară.
Carol al II-lea al României și Constituția României din 1923 · Constituția României din 1923 și Partidul Național-Țărănesc ·
Criza dinastică din România
Criza dinastică din România desemnează problema succesiunii la tronul României, creată prin renunțarea la drepturile dinastice de către prințul moștenitor Carol.
Carol al II-lea al României și Criza dinastică din România · Criza dinastică din România și Partidul Național-Țărănesc ·
Dictatul de la Viena
Dictatul de la Viena și alte achiziții teritoriale ale Ungariei (1938-1941) Dictatul de la Viena (cunoscut și ca Al doilea arbitraj de la Viena) a fost un act internațional încheiat la 30 august 1940, prin care România a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei horthyste.
Carol al II-lea al României și Dictatul de la Viena · Dictatul de la Viena și Partidul Național-Țărănesc ·
Elena Lupescu
Elena „Magda” Lupescu, Principesă de Hohenzollern a fost amanta și apoi soția regelui Carol al II-lea al României.
Carol al II-lea al României și Elena Lupescu · Elena Lupescu și Partidul Național-Țărănesc ·
Ferdinand I al României
Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia), numit și Întregitorul și Ferdinand cel Loial, a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa.
Carol al II-lea al României și Ferdinand I al României · Ferdinand I al României și Partidul Național-Țărănesc ·
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Carol al II-lea al României și Franța · Franța și Partidul Național-Țărănesc ·
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Carol al II-lea al României și Germania · Germania și Partidul Național-Țărănesc ·
Gheorghe Buzdugan (magistrat)
Gheorghe Buzdugan a fost un om politic și un jurist român, membru de onoare (din 1929) al Academiei Române.
Carol al II-lea al României și Gheorghe Buzdugan (magistrat) · Gheorghe Buzdugan (magistrat) și Partidul Național-Țărănesc ·
Gheorghe I. Brătianu
Gheorghe (George) I. Brătianu (n. 28 ianuarie 1898, Ruginoasa, județul Iași – d. 23 sau 27 aprilie 1953, Sighetu Marmației) a fost un istoric, politician și profesor universitar român, membru titular al Academiei Române.
Carol al II-lea al României și Gheorghe I. Brătianu · Gheorghe I. Brătianu și Partidul Național-Țărănesc ·
Gheorghe Mironescu
Gheorghe Mironescu (n. 28 ianuarie 1874, Vaslui — d. 9 octombrie 1949, București) a fost un politician român.
Carol al II-lea al României și Gheorghe Mironescu · Gheorghe Mironescu și Partidul Național-Țărănesc ·
Gheorghe Tătărescu
Gheorghe Tătărăscu a fost cel de-al 36-lea prim-ministru al României în perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940.
Carol al II-lea al României și Gheorghe Tătărescu · Gheorghe Tătărescu și Partidul Național-Țărănesc ·
Ion Antonescu
Ion Antonescu a fost un ofițer de carieră (mareșal) și om de stat român, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost cel de-al 43-lea prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”.
Carol al II-lea al României și Ion Antonescu · Ion Antonescu și Partidul Național-Țărănesc ·
Ion I.C. Brătianu
Ion I.C. Brătianu (cunoscut și ca Ionel Brătianu, n. 20 august 1864, Florica, azi Ștefănești, Argeș – d. 24 noiembrie 1927, București) a fost un om politic român, care a jucat un rol de primă importanță în Marea Unire din 1918 și în viața politică din România modernă.
Carol al II-lea al României și Ion I.C. Brătianu · Ion I.C. Brătianu și Partidul Național-Țărănesc ·
Ion Mihalache
Ion Mihalache a fost învățător, politician, ministru în mai multe guverne, fondator și președinte al Partidului Țărănesc, vice-președinte și președinte (21 noiembrie 1933 - 23 noiembrie 1937) al Partidului Național-Țărănesc.
Carol al II-lea al României și Ion Mihalache · Ion Mihalache și Partidul Național-Țărănesc ·
Iuliu Maniu
Iuliu Maniu a fost un politician român, greco-catolic, deputat român de Transilvania în Dieta de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet.
Carol al II-lea al României și Iuliu Maniu · Iuliu Maniu și Partidul Național-Țărănesc ·
Mișcarea Legionară
Mișcarea Legionară, Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier și apoi Totul pentru Țară, a fost un partid înființat în România interbelică, la 24 iunie 1927, de Corneliu Zelea Codreanu – în urma rupturii dintre acesta și mentorul și principalul său susținător, Alexandru C. Cuza – ca o organizație paramilitară teroristă de orientare naționalist-fascistă, cu un caracter mistic-religios, anticomunist, antisemit, anticapitalist și antimasonic, organizată, finanțată și dirijată cu sprijinul organizației naziste SS.
Carol al II-lea al României și Mișcarea Legionară · Mișcarea Legionară și Partidul Național-Țărănesc ·
Mihail Manoilescu
Mihail Manoilescu (n. 9 decembrie 1891, Tecuci – d. 30 decembrie 1950, închisoarea Sighet) a fost un publicist, gânditor economic și politic, politician român dintr-o veche familie aristocratică.
Carol al II-lea al României și Mihail Manoilescu · Mihail Manoilescu și Partidul Național-Țărănesc ·
Nicolae Iorga
Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga,Iova, p. xxvii. n. 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român.
Carol al II-lea al României și Nicolae Iorga · Nicolae Iorga și Partidul Național-Țărănesc ·
Octavian Goga
Octavian Goga a fost un poet român, politician de extremă dreaptă, fascist și antisemit, cel de-al 37-lea prim-ministru al României - pe timp de 45 de zile, de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 - ministru în varii guverne și membru al Academiei Române din anul 1920.
Carol al II-lea al României și Octavian Goga · Octavian Goga și Partidul Național-Țărănesc ·
Partidul Național-Țărănesc
Partidul Național Țărănesc a fost un partid politic format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Național Român din Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul Țărănesc din Vechiul Regat (prezidat de Ion Mihalache).
Carol al II-lea al României și Partidul Național-Țărănesc · Partidul Național-Țărănesc și Partidul Național-Țărănesc ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Carol al II-lea al României și Primul Război Mondial · Partidul Național-Țărănesc și Primul Război Mondial ·
Regență
Regența (în franceză Régence) reprezintă o perioadă tranzitorie în care o persoană (de obicei din cadrul familiei regale) exercită puterea în numele monarhului care fie este minor, absent, incapabil de a guverna singur sau nu-și poate asuma responsabilitățile unui rege.
Carol al II-lea al României și Regență · Partidul Național-Țărănesc și Regență ·
Regina mamă Elena
Regina mamă Elena a României (la naștere principesă a Elenilor și de Danemarca) a fost soția principelui moștenitor (viitorului rege Carol al II-lea al României) și mama regelui Mihai I al României.
Carol al II-lea al României și Regina mamă Elena · Partidul Național-Țărănesc și Regina mamă Elena ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Carol al II-lea al României și România · Partidul Național-Țărănesc și România ·
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Carol al II-lea al României și Statele Unite ale Americii · Partidul Național-Țărănesc și Statele Unite ale Americii ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Carol al II-lea al României și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Partidul Național-Țărănesc și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
Virgil Madgearu
Virgil Madgearu (nume complet: Virgil Traian N. Madgearu; n. 14 decembrie 1887, Galați – d. 27 noiembrie 1940, pădurea Snagov) a fost un economist român, sociolog, și politician de stânga, membru proeminent și principal teoretician al Partidului Țărănesc și al succesorului său, Partidul Național Țărănesc (PNȚ).
Carol al II-lea al României și Virgil Madgearu · Partidul Național-Țărănesc și Virgil Madgearu ·
30 august
---- 30 august este a 242-a zi a calendarului gregorian și a 243-a zi în anii bisecți.
30 august și Carol al II-lea al României · 30 august și Partidul Național-Țărănesc ·
30 martie
---- 30 martie este a 89-a zi a calendarului gregorian și ziua a 90-a în anii bisecți.
30 martie și Carol al II-lea al României · 30 martie și Partidul Național-Țărănesc ·
31 august
---- 31 august este a 243-a zi a calendarului gregorian și a 244-a zi în anii bisecți.
31 august și Carol al II-lea al României · 31 august și Partidul Național-Țărănesc ·
4 aprilie
---- 4 aprilie este a 94-a zi a calendarului gregorian și ziua a 95-a în anii bisecți.
4 aprilie și Carol al II-lea al României · 4 aprilie și Partidul Național-Țărănesc ·
6 iunie
---- 6 iunie este a 157-a zi a calendarului gregorian și ziua a 158-a în anii bisecți.
6 iunie și Carol al II-lea al României · 6 iunie și Partidul Național-Țărănesc ·
6 septembrie
---- 6 septembrie este a 249-a zi a calendarului gregorian și a 250-a zi în anii bisecți.
6 septembrie și Carol al II-lea al României · 6 septembrie și Partidul Național-Țărănesc ·
8 iunie
---- 8 iunie este a 159-a zi a calendarului gregorian și ziua a 160-a în anii bisecți.
8 iunie și Carol al II-lea al României · 8 iunie și Partidul Național-Țărănesc ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Carol al II-lea al României și Partidul Național-Țărănesc
- Ceea ce au în comun cu Carol al II-lea al României și Partidul Național-Țărănesc
- Similarități între Carol al II-lea al României și Partidul Național-Țărănesc
Comparație între Carol al II-lea al României și Partidul Național-Țărănesc
Carol al II-lea al României are 262 de relații, în timp ce Partidul Național-Țărănesc are 167. Așa cum au în comun 41, indicele Jaccard este 9.56% = 41 / (262 + 167).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Carol al II-lea al României și Partidul Național-Țărănesc. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: