Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Categorie gramaticală și Limbă izolantă

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Categorie gramaticală și Limbă izolantă

Categorie gramaticală vs. Limbă izolantă

În lingvistică, termenul categorie gramaticală se găsește cu accepțiuni mai mult sau mai puțin largi în literaturile de specialitate în diferite limbi, uneori și în literatura de aceeași limbă la diferiți autori, ba chiar și la unul și același autor. În lingvistica comparativă, una din categoriile luate în seamă de tipologia morfologică a limbilor este cea a limbilor izolante sau amorfe, care prezintă cel mai înalt grad de analitism.

Similarități între Categorie gramaticală și Limbă izolantă

Categorie gramaticală și Limbă izolantă au 11 lucruri în comun (în Uniunpedie): Cuvânt, Lexic, Limbă (comunicare), Morfem, Morfologie (lingvistică), Parte de vorbire, Prepoziție, Propoziție gramaticală, Sintaxă, Substantiv, Verb.

Cuvânt

În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.

Categorie gramaticală și Cuvânt · Cuvânt și Limbă izolantă · Vezi mai mult »

Lexic

Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.

Categorie gramaticală și Lexic · Lexic și Limbă izolantă · Vezi mai mult »

Limbă (comunicare)

Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.

Categorie gramaticală și Limbă (comunicare) · Limbă (comunicare) și Limbă izolantă · Vezi mai mult »

Morfem

În lingvistică, morfemul este cel mai mic element purtător de sens din limbă.

Categorie gramaticală și Morfem · Limbă izolantă și Morfem · Vezi mai mult »

Morfologie (lingvistică)

În lingvistică, termenul „morfologie” (cf. cuvintele grecești morphé „formă” + lógos „studiu”) denumește în mod tradițional acea ramură a gramaticii care studiază forma cuvintelor, în opoziție cu sintaxa, care se ocupă cu funcțiile cuvintelor și ale unor entități mai mari decât acesteaBidu-Vrănceanu 1997, p. 309.

Categorie gramaticală și Morfologie (lingvistică) · Limbă izolantă și Morfologie (lingvistică) · Vezi mai mult »

Parte de vorbire

În gramatica tradițională, partea de vorbire este o clasă de cuvinte stabilită după sensul lor lexical general și după caracteristicile lor morfologice și sintacticeConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Categorie gramaticală și Parte de vorbire · Limbă izolantă și Parte de vorbire · Vezi mai mult »

Prepoziție

În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.

Categorie gramaticală și Prepoziție · Limbă izolantă și Prepoziție · Vezi mai mult »

Propoziție gramaticală

Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.

Categorie gramaticală și Propoziție gramaticală · Limbă izolantă și Propoziție gramaticală · Vezi mai mult »

Sintaxă

În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.

Categorie gramaticală și Sintaxă · Limbă izolantă și Sintaxă · Vezi mai mult »

Substantiv

În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.

Categorie gramaticală și Substantiv · Limbă izolantă și Substantiv · Vezi mai mult »

Verb

În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.

Categorie gramaticală și Verb · Limbă izolantă și Verb · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Categorie gramaticală și Limbă izolantă

Categorie gramaticală are 37 de relații, în timp ce Limbă izolantă are 44. Așa cum au în comun 11, indicele Jaccard este 13.58% = 11 / (37 + 44).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Categorie gramaticală și Limbă izolantă. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: