acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Cazul instrumental și Complement circumstanțial
Cazul instrumental și Complement circumstanțial au 36 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adjectiv, Adjectiv posesiv, Afix, Caz (gramatică), Cazul acuzativ, Cazul dativ, Cazul locativ, Cazul nominativ, Complement circumstanțial de loc, Complement circumstanțial de mod, Complement circumstanțial de timp, Complement circumstanțial instrumental, Complement circumstanțial sociativ, Complement indirect, Cuvânt, Declinare, Desinență, Diasistemul slav de centru-sud, Gramatică, Limba bosniacă, Limba croată, Limba maghiară, Limba muntenegreană, Limba română, Limba sârbă, Limbă (comunicare), Morfem, Parte de propoziție, Parte de vorbire, Postpoziție, ..., Prepoziție, Pronume, Pronume personal, Sintaxă, Substantiv, Supletivism. Extinde indicele (6 Mai Mult) »
Adjectiv
În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.
Adjectiv și Cazul instrumental · Adjectiv și Complement circumstanțial ·
Adjectiv posesiv
Adjectivul posesiv este un adjectiv pronominal care determină un substantiv, referindu-se în același timp la posesorul lucrului, ființei sau noțiunii (numite cu un cuvânt obiect posedat) exprimate de acel substantiv.
Adjectiv posesiv și Cazul instrumental · Adjectiv posesiv și Complement circumstanțial ·
Afix
În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.
Afix și Cazul instrumental · Afix și Complement circumstanțial ·
Caz (gramatică)
În unele limbi flexionare și în cele aglutinante, cazul este o categorie gramaticală caracteristică părților de vorbire nominale (substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul), unul din mijloacele morfologice prin care se exprimă funcțiile sintactice ale acestora în cadrul propozițieiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Caz (gramatică) și Cazul instrumental · Caz (gramatică) și Complement circumstanțial ·
Cazul acuzativ
În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Cazul acuzativ și Cazul instrumental · Cazul acuzativ și Complement circumstanțial ·
Cazul dativ
În morfologia unor limbi flexionare și aglutinante, dativul (cf. termenul latinesc dativus, traducere a termenului grecesc cu sensul „caz referitor la actul de a da”Bussmann 1998, p. 273.) este un caz gramatical (ex. I-am dat colegei tale cărțile de spaniolă).
Cazul dativ și Cazul instrumental · Cazul dativ și Complement circumstanțial ·
Cazul locativ
Locativul este un caz al flexiunii nominale, adică al declinării în limba proto-indo-europeană, care arăta locul unde se săvârșește acțiunea verbului.
Cazul instrumental și Cazul locativ · Cazul locativ și Complement circumstanțial ·
Cazul nominativ
În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, nominativul (cf. termenul latinesc nominativus, de la verbul nominare „a numi”) este un caz, cel în care stă în principal substantivul sau pronumele în funcția de subiect al propoziției gramaticale, și în care stau, prin acord, determinanții acestuiaBussmann 1998, p. 804.
Cazul instrumental și Cazul nominativ · Cazul nominativ și Complement circumstanțial ·
Complement circumstanțial de loc
Complementul circumstanțial de loc este complementul circumstanțial care arată locul în care se petrece acțiunea.
Cazul instrumental și Complement circumstanțial de loc · Complement circumstanțial și Complement circumstanțial de loc ·
Complement circumstanțial de mod
Complementul circumstanțial de mod este complementul circumstanțial care arată cum se desfășoară o acțiune sau arată cum se înfățișează o însușire.
Cazul instrumental și Complement circumstanțial de mod · Complement circumstanțial și Complement circumstanțial de mod ·
Complement circumstanțial de timp
Complementul circumstanțial de timp este partea secundară de propoziție care arată timpul în care se desfășoară o acțiune.
Cazul instrumental și Complement circumstanțial de timp · Complement circumstanțial și Complement circumstanțial de timp ·
Complement circumstanțial instrumental
Complementul circumstanțial instrumental este o parte secundară de propoziție care face parte din categoria mai largă a complementelor și din cea mai restrânsă a complementelor circumstanțiale.
Cazul instrumental și Complement circumstanțial instrumental · Complement circumstanțial și Complement circumstanțial instrumental ·
Complement circumstanțial sociativ
Complementul circumstanțial sociativ este o parte secundară de propoziție care face parte din categoria mai largă a complementelor și din cea mai restrânsă a complementelor circumstanțiale.
Cazul instrumental și Complement circumstanțial sociativ · Complement circumstanțial și Complement circumstanțial sociativ ·
Complement indirect
În sintaxa tradițională a unor limbi, complementul indirect, numit și obiect indirect sau complement de obiect indirect, este o parte de propoziție secundară greu de definit, din cauza caracterului său eterogen din punctul de vedere al formei și al conținutuluiAvram 1997, p. 374–379.
Cazul instrumental și Complement indirect · Complement circumstanțial și Complement indirect ·
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Cazul instrumental și Cuvânt · Complement circumstanțial și Cuvânt ·
Declinare
În morfologie, declinarea este schimbarea formei părților de vorbire nominale (determinanți abstracți, substantiv, adjectiv, numeral și pronume) cu scopul de a exprima, în funcție de limbă, diferitele genuri, numere și cazuri.
Cazul instrumental și Declinare · Complement circumstanțial și Declinare ·
Desinență
În morfologie, desinența (de la cuvântul din latina medievală desinentia „ceea ce cade la sfârșit”) este un sufix prezent la sfârșitul unui cuvânt, după care nu mai pot fi adăugate alte sufixe.
Cazul instrumental și Desinență · Complement circumstanțial și Desinență ·
Diasistemul slav de centru-sud
Diasistemul slav de centru-sud (în limba croată srednjojužnoslavenski dijasistem/dijasustav, centralnojužnoslavenski dijasistem/dijasustav sau centralni južnoslavenski dijasistem/dijasustav) este un termen propus de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni.
Cazul instrumental și Diasistemul slav de centru-sud · Complement circumstanțial și Diasistemul slav de centru-sud ·
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Cazul instrumental și Gramatică · Complement circumstanțial și Gramatică ·
Limba bosniacă
Limba bosniacă (bosanski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de bosniaci.
Cazul instrumental și Limba bosniacă · Complement circumstanțial și Limba bosniacă ·
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Cazul instrumental și Limba croată · Complement circumstanțial și Limba croată ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Cazul instrumental și Limba maghiară · Complement circumstanțial și Limba maghiară ·
Limba muntenegreană
Limba muntenegreană (crnogorski jezik, црногорски језик) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de muntenegreni.
Cazul instrumental și Limba muntenegreană · Complement circumstanțial și Limba muntenegreană ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Cazul instrumental și Limba română · Complement circumstanțial și Limba română ·
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Cazul instrumental și Limba sârbă · Complement circumstanțial și Limba sârbă ·
Limbă (comunicare)
Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.
Cazul instrumental și Limbă (comunicare) · Complement circumstanțial și Limbă (comunicare) ·
Morfem
În lingvistică, morfemul este cel mai mic element purtător de sens din limbă.
Cazul instrumental și Morfem · Complement circumstanțial și Morfem ·
Parte de propoziție
În gramatica tradițională sunt numite părți de propoziție cuvintele sau grupurile de cuvinte care, în cadrul unei propoziții, fie independentă sau făcând parte dintr-o frază, ocupă funcții sintactice și sunt legate între ele prin raporturi sintacticeConstantinescu-Dobridor 1989, articolul.
Cazul instrumental și Parte de propoziție · Complement circumstanțial și Parte de propoziție ·
Parte de vorbire
În gramatica tradițională, partea de vorbire este o clasă de cuvinte stabilită după sensul lor lexical general și după caracteristicile lor morfologice și sintacticeConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Cazul instrumental și Parte de vorbire · Complement circumstanțial și Parte de vorbire ·
Postpoziție
În gramatică, postpoziția este un cuvânt gramatical (numit și funcțional) propriu unor limbi, care este plasat după un cuvânt parte de vorbire nominală (substantiv, pronume), pentru a forma cu acesta un complement pe care îl leagă de verbul său regent.
Cazul instrumental și Postpoziție · Complement circumstanțial și Postpoziție ·
Prepoziție
În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.
Cazul instrumental și Prepoziție · Complement circumstanțial și Prepoziție ·
Pronume
În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive. Unora dintre ele le corespund adjective pronominale, apropiate din aceste puncte de vedere de adjectivele propriu-zise.
Cazul instrumental și Pronume · Complement circumstanțial și Pronume ·
Pronume personal
În gramatică, pronumele personal este un pronume care se referă la diferitele persoane gramaticale.
Cazul instrumental și Pronume personal · Complement circumstanțial și Pronume personal ·
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Cazul instrumental și Sintaxă · Complement circumstanțial și Sintaxă ·
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Cazul instrumental și Substantiv · Complement circumstanțial și Substantiv ·
Supletivism
În morfologie, supletivismul este o calitate specifică a anumitor forme gramaticale de a completa paradigmele incomplete sau defective ale unor cuvinte flexibile.
Cazul instrumental și Supletivism · Complement circumstanțial și Supletivism ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Cazul instrumental și Complement circumstanțial
- Ceea ce au în comun cu Cazul instrumental și Complement circumstanțial
- Similarități între Cazul instrumental și Complement circumstanțial
Comparație între Cazul instrumental și Complement circumstanțial
Cazul instrumental are 60 de relații, în timp ce Complement circumstanțial are 69. Așa cum au în comun 36, indicele Jaccard este 27.91% = 36 / (60 + 69).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Cazul instrumental și Complement circumstanțial. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
