Similarități între Cazul instrumental și Gramaticalizare
Cazul instrumental și Gramaticalizare au 25 lucruri în comun (în Uniunpedie): Afix, Caz (gramatică), Cazul acuzativ, Cazul nominativ, Complement circumstanțial de loc, Context (lingvistică), Cuvânt, Desinență, Gen gramatical, Gramatică, Limba croată, Limba maghiară, Limba română, Limba sârbă, Limbă standard, Limbi romanice, Morfem, Număr (gramatică), Nume predicativ, Parte de propoziție, Parte de vorbire, Postpoziție, Prepoziție, Sintaxă, Substantiv.
Afix
În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.
Afix și Cazul instrumental · Afix și Gramaticalizare ·
Caz (gramatică)
În unele limbi flexionare și în cele aglutinante, cazul este o categorie gramaticală caracteristică părților de vorbire nominale (substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul), unul din mijloacele morfologice prin care se exprimă funcțiile sintactice ale acestora în cadrul propozițieiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Caz (gramatică) și Cazul instrumental · Caz (gramatică) și Gramaticalizare ·
Cazul acuzativ
În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Cazul acuzativ și Cazul instrumental · Cazul acuzativ și Gramaticalizare ·
Cazul nominativ
În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, nominativul (cf. termenul latinesc nominativus, de la verbul nominare „a numi”) este un caz, cel în care stă în principal substantivul sau pronumele în funcția de subiect al propoziției gramaticale, și în care stau, prin acord, determinanții acestuiaBussmann 1998, p. 804.
Cazul instrumental și Cazul nominativ · Cazul nominativ și Gramaticalizare ·
Complement circumstanțial de loc
Complementul circumstanțial de loc este complementul circumstanțial care arată locul în care se petrece acțiunea.
Cazul instrumental și Complement circumstanțial de loc · Complement circumstanțial de loc și Gramaticalizare ·
Context (lingvistică)
Termenul context se referă la origine la textul scris.
Cazul instrumental și Context (lingvistică) · Context (lingvistică) și Gramaticalizare ·
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Cazul instrumental și Cuvânt · Cuvânt și Gramaticalizare ·
Desinență
În morfologie, desinența (de la cuvântul din latina medievală desinentia „ceea ce cade la sfârșit”) este un sufix prezent la sfârșitul unui cuvânt, după care nu mai pot fi adăugate alte sufixe.
Cazul instrumental și Desinență · Desinență și Gramaticalizare ·
Gen gramatical
În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.
Cazul instrumental și Gen gramatical · Gen gramatical și Gramaticalizare ·
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Cazul instrumental și Gramatică · Gramaticalizare și Gramatică ·
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Cazul instrumental și Limba croată · Gramaticalizare și Limba croată ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Cazul instrumental și Limba maghiară · Gramaticalizare și Limba maghiară ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Cazul instrumental și Limba română · Gramaticalizare și Limba română ·
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Cazul instrumental și Limba sârbă · Gramaticalizare și Limba sârbă ·
Limbă standard
În sociolingvistică, limba standard este o varietate a unei limbi elaborată prin activități conștiente de normare, cu scopul de a servi drept mijloc de comunicare comun utilizatorilor acelei limbi, care folosesc eventual și alte varietăți ale acesteiaDubois 2002, pp. 440–441.
Cazul instrumental și Limbă standard · Gramaticalizare și Limbă standard ·
Limbi romanice
Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară.
Cazul instrumental și Limbi romanice · Gramaticalizare și Limbi romanice ·
Morfem
În lingvistică, morfemul este cel mai mic element purtător de sens din limbă.
Cazul instrumental și Morfem · Gramaticalizare și Morfem ·
Număr (gramatică)
În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.
Cazul instrumental și Număr (gramatică) · Gramaticalizare și Număr (gramatică) ·
Nume predicativ
În gramaticile tradiționale ale limbii române, termenul „nume predicativ” denumește una din părțile componente ale predicatului nominal, cealaltă fiind un verb copulativ.
Cazul instrumental și Nume predicativ · Gramaticalizare și Nume predicativ ·
Parte de propoziție
În gramatica tradițională sunt numite părți de propoziție cuvintele sau grupurile de cuvinte care, în cadrul unei propoziții, fie independentă sau făcând parte dintr-o frază, ocupă funcții sintactice și sunt legate între ele prin raporturi sintacticeConstantinescu-Dobridor 1989, articolul.
Cazul instrumental și Parte de propoziție · Gramaticalizare și Parte de propoziție ·
Parte de vorbire
În gramatica tradițională, partea de vorbire este o clasă de cuvinte stabilită după sensul lor lexical general și după caracteristicile lor morfologice și sintacticeConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Cazul instrumental și Parte de vorbire · Gramaticalizare și Parte de vorbire ·
Postpoziție
În gramatică, postpoziția este un cuvânt gramatical (numit și funcțional) propriu unor limbi, care este plasat după un cuvânt parte de vorbire nominală (substantiv, pronume), pentru a forma cu acesta un complement pe care îl leagă de verbul său regent.
Cazul instrumental și Postpoziție · Gramaticalizare și Postpoziție ·
Prepoziție
În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.
Cazul instrumental și Prepoziție · Gramaticalizare și Prepoziție ·
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Cazul instrumental și Sintaxă · Gramaticalizare și Sintaxă ·
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Cazul instrumental și Substantiv · Gramaticalizare și Substantiv ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Cazul instrumental și Gramaticalizare
- Ceea ce au în comun cu Cazul instrumental și Gramaticalizare
- Similarități între Cazul instrumental și Gramaticalizare
Comparație între Cazul instrumental și Gramaticalizare
Cazul instrumental are 60 de relații, în timp ce Gramaticalizare are 94. Așa cum au în comun 25, indicele Jaccard este 16.23% = 25 / (60 + 94).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Cazul instrumental și Gramaticalizare. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: