Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Cazul vocativ și Palatalizare

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Cazul vocativ și Palatalizare

Cazul vocativ vs. Palatalizare

În gramatica unor limbi flexionare, vocativul (din cuvântul latinesc vocativus, la rândul său din verbul vocare „a chema”) este cazul gramatical al adresării directe, caracterizat prin intonație specifică, marcată uneori în scris prin semnul exclamării, și prin pauze care izolează cuvântul sau grupul de cuvinte la acest caz, marcate în scris prin virgulă/virgule când este în cadrul unei propozițiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul. Palatalizarea, cunoscută și sub denumirea alternativă de muiere, este un termen folosit atât în lingvistica sincronică cât și în cea diacronică, care denotă schimbarea pronunțării unei consoane prin apăsarea limbii de palatul dur al gurii.

Similarități între Cazul vocativ și Palatalizare

Cazul vocativ și Palatalizare au 2 lucruri în comun (în Uniunpedie): Consoană, Limba română.

Consoană

O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.

Cazul vocativ și Consoană · Consoană și Palatalizare · Vezi mai mult »

Limba română

Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.

Cazul vocativ și Limba română · Limba română și Palatalizare · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Cazul vocativ și Palatalizare

Cazul vocativ are 62 de relații, în timp ce Palatalizare are 7. Așa cum au în comun 2, indicele Jaccard este 2.90% = 2 / (62 + 7).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Cazul vocativ și Palatalizare. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »