Chestiunea Orientală și Războiul Crimeii

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Chestiunea Orientală și Războiul Crimeii

Chestiunea Orientală vs. Războiul Crimeii

Criza Orientală este o perioadă în istoria Europei caracterizată prin încercările de rezolvare a problemelor diplomatice și politice generate de decăderea Imperiului Otoman. Războiul Crimeii a durat din 28 martie 1853 până în 1856 și a fost un conflict armat dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, a Regatului Sardiniei și a Imperiului Otoman, pe de altă parte.

A Treia Republică Franceză

A Treia Republică Franceză este numele dat regimului politic din Franța între 1870 și 1940.

A Treia Republică Franceză și Chestiunea Orientală · A Treia Republică Franceză și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Alexandr Sergheevici Menșikov

right Prințul Alexandr Sergheevici Menșikov (în limba rusă: Александр Сергеевич Меншиков) (26 august 1787 — 1 mai 1869, ambele date sunt pe stil nou) a fost un comandant militar și om de stat rus, membru al înaltei nobilimi.

Alexandr Sergheevici Menșikov și Chestiunea Orientală · Alexandr Sergheevici Menșikov și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Alexandru al II-lea al Rusiei

Alexandru (Aleksandr) al II-lea Nicolaevici (rusă: Александр II Николаевич), fiul lui Nicolae I al Rusiei, a fost Țarul (Împăratul) Rusiei de la 2 martie 1855 și până la asasinarea sa în 1881.

Alexandru al II-lea al Rusiei și Chestiunea Orientală · Alexandru al II-lea al Rusiei și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Basarabia

Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).

Basarabia și Chestiunea Orientală · Basarabia și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Bătălia de la Sinop

Rusia, marcă poștală, Bătălia de la Sinop, 2003 (Michel № 1128, Scott № 6800) Bătălia navală de la Sinop a avut loc pe 30 noiembrie 1853 la Sinop, port la Marea Neagră, în nordul Tuciei.

Bătălia de la Sinop și Chestiunea Orientală · Bătălia de la Sinop și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Benjamin Disraeli

Benjamin Disraeli (n. 21 decembrie 1804 – d. 19 aprilie 1881, Londra) a fost un politician conservator britanic.

Benjamin Disraeli și Chestiunea Orientală · Benjamin Disraeli și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Biserica Nașterii Domnului

Biserica Nașterii Domnului (în araba: كنيسة المهد Kanisat al mahd, în greacă: Η Βασιλική της Γεννήσεως I vasiliki tis yeniseos, în latină:Ecclesia Nativitatis, în ebraică: כנסיית המולד Knessiat Hamolad) este un lăcaș de cult, monument de artă paleocreștină situat în Betleem, Cisiordania.

Biserica Nașterii Domnului și Chestiunea Orientală · Biserica Nașterii Domnului și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Biserica Sfântului Mormânt

Biserica Sfântului Mormânt (denumită și Biserica Sfintei Învieri, mai ales în creștinismul de rit răsăritean) este o biserică aflată în interiorul zidurilor vechii cetăți a Ierusalimului, la mică distanță de Muristan.

Biserica Sfântului Mormânt și Chestiunea Orientală · Biserica Sfântului Mormânt și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Bulgaria

Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.

Bulgaria și Chestiunea Orientală · Bulgaria și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Caucaz

Vedere a Caucazului din satelit Ţările Caucazului în antichitate: Armenia, Iberia, Colchida şi Albania Caucazul zilelor noastre Popoarele Caucazului 2009 Caucazul este o regiune între Marea Neagră și Marea Caspică, incluzând Munții Caucaz și câmpiile înconjurătoare.

Caucaz și Chestiunea Orientală · Caucaz și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Dardanele

Harta strâmtorii Dardanele Strâmtoarea Dardanele (în limbile turcă: Çanakkale Boğazı, neogreacă: Δαρδανελλια), cunoscută în vechime și ca Hellespont, este o strâmtoare îngustă în nord-vestul Turciei, care leagă Marea Egee cu Marea Marmara.

Chestiunea Orientală și Dardanele · Dardanele și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

De facto

De facto, în limba română de fapt, este o expresie latină care înseamnă „referitor la faptă”.

Chestiunea Orientală și De facto · De facto și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).

Chestiunea Orientală și Dunărea · Dunărea și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Țara Românească

Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Chestiunea Orientală și Țara Românească · Războiul Crimeii și Țara Românească · Vezi mai mult »

Imperiul German

Imperiul german (în germană: Deutsches Kaiserreich) a fost un stat național creat la 18 ianuarie 1871 și desființat la 9 noiembrie 1918, odată cu abdicarea împăratului Wilhelm al II-lea.

Chestiunea Orientală și Imperiul German · Imperiul German și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Chestiunea Orientală și Imperiul Otoman · Imperiul Otoman și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Chestiunea Orientală și Imperiul Rus · Imperiul Rus și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Istoria Europei

Istoria Europei se referă la istoria populațiilor din Europa, din preistorie până în prezent.

Chestiunea Orientală și Istoria Europei · Istoria Europei și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Marea Mediterană

Marea Mediterană (sau simplu Mediterana) este o mare de tip mediteraneean cuprinsă între Europa centrală, Asia occidentală și Africa de nord, care comunică cu Atlanticul oriental.

Chestiunea Orientală și Marea Mediterană · Marea Mediterană și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Marea Neagră

Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).

Chestiunea Orientală și Marea Neagră · Marea Neagră și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Napoleon al III-lea al Franței

Charles-Louis-Napoléon Bonaparte (n. 20 aprilie 1808 — d. 9 ianuarie 1873) a fost primul președinte al celei de a 2-a Republici Franceze în 1848 și a devenit apoi, în urma unei lovituri de stat din 1851 și al unui plebiscit în noiembrie 1852, al doilea Împărat al francezilor, sub numele de Napoléon al III-lea.

Chestiunea Orientală și Napoleon al III-lea al Franței · Napoleon al III-lea al Franței și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Nicolae I al Rusiei

Nicolae I al Rusiei (în limba rusă: Николай I Павлович, Nicolai I Pavlovici), (6 iulie (stil nou)/25 iunie (stil vechi), 1796–2 martie (stil nou)/18 februarie, (stil vechi), 1855), a fost Împărat al Rusiei din 1825 până în 1855, și rege al Poloniei din 1825 până în 1831.

Chestiunea Orientală și Nicolae I al Rusiei · Nicolae I al Rusiei și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Otto von Bismarck

Otto Eduard Leopold von Bismarck a fost un om de stat al Prusiei/Germaniei de la sfârșitul secolului al XIX-lea, precum și o figură dominantă în afacerile mondiale.

Chestiunea Orientală și Otto von Bismarck · Otto von Bismarck și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Palestina

Denumirea de Palestina poate face referire la.

Chestiunea Orientală și Palestina · Palestina și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Peninsula Balcanică

Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.

Chestiunea Orientală și Peninsula Balcanică · Peninsula Balcanică și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Poarta Otomană

Bab-ı Ali în vremurile Imperiului Otoman. Sublima Poartă, în 2006 Poarta Otomană, Sublima Poartă sau Înalta Poartă sunt termeni similari care descriu ceea ce în limba turcă otomană era denumită Bab-ı Ali, poarta de onoare monumentală a Marelui Vizirat din Constantinopol, sediul guvernului sultanului Imperiului Otoman.

Chestiunea Orientală și Poarta Otomană · Poarta Otomană și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Principatele Dunărene

Giovanni Antonio Rizzi Zannoni. Principatele Dunărene a fost denumirea convențională dată principatelor Moldova și Țara Românească, care apăruseră pe harta politică a Europei la începutul secolului al XIV-lea.

Chestiunea Orientală și Principatele Dunărene · Principatele Dunărene și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Principatul Moldovei

Principatul (Voievodatul) Moldovei a fost un stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri.

Chestiunea Orientală și Principatul Moldovei · Principatul Moldovei și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Războiul franco-prusac

Războiul franco-german sau Războiul franco-prusac, de multe ori numit în Franța Războiul din 1870 (19 iulie 1870-10 mai 1871) a fost un conflict dintre Franța și Prusia, care a fost sprijinită de Confederația Germană de Nord și statele sud-germane Baden, Württemberg și Bavaria.

Chestiunea Orientală și Războiul franco-prusac · Războiul Crimeii și Războiul franco-prusac · Vezi mai mult »

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei a fost numele formal al Regatului Unit între 1 ianuarie 1801 și 12 aprilie 1927.

Chestiunea Orientală și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei · Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Revoluția de la 1848

Revoluția de la 1848 a fost o revoltă naționalistă a burgheziei europene desfășurată în anii 1848 - 1849, îndreptată împotriva ordinii încă supranaționale stabilite de Congresul de la Viena (1814 - 1815).

Chestiunea Orientală și Revoluția de la 1848 · Revoluția de la 1848 și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Sankt Petersburg

Râul Neva a dat numele străzii principale a orașului St Petersburg Sankt Petersburg (în, cunoscut în limbajul colocvial ca Питер Piter, ca Petrograd Петрогра́д, 1914–1924 și în perioada sovietică sub numele de Leningrad Ленингра́д, 1924–1991) este un oraș din Rusia.

Chestiunea Orientală și Sankt Petersburg · Războiul Crimeii și Sankt Petersburg · Vezi mai mult »

Tratatul de la Kuciuk-Kainargi

Tratatul de la Kuciuk-Kainargi (var. Kuciuk-Kainardji, în limba) a fost un tratat de pace, în urma războiului ruso-turc din 1768-1774, semnat la 21 iulie 1774, de Imperiul Rus (reprezentat de feldmareșalul Piotr Rumianțev) și Imperiul Otoman.

Chestiunea Orientală și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Războiul Crimeii și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Vezi mai mult »

Tratatul de la Paris (1856)

Dezbaterile Participanții tratatului de la Paris Tratatul de la Paris a fost semnat la 30 martie 1856 și a pus capăt, în mod oficial, Războiului Crimeii dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Imperiului Otoman, Regatului Piemontului, Celui de-al Doilea Imperiu Francez și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, pe de altă parte.

Chestiunea Orientală și Tratatul de la Paris (1856) · Războiul Crimeii și Tratatul de la Paris (1856) · Vezi mai mult »

Viena

Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.

Chestiunea Orientală și Viena · Războiul Crimeii și Viena · Vezi mai mult »