Chimie și Premiul Nobel pentru fizică

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Chimie și Premiul Nobel pentru fizică

Chimie vs. Premiul Nobel pentru fizică

Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia. Listă de laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică din 1901 până în prezent.

Argon

Argonul este un element chimic aflat pe poziția a 18-a în tabelul periodic al elementelor.Are simbolul Ar si numarul atomic 18, Se găsește sub formă gazoasă, reprezentând 0,94% din atmosfera terestră.

Argon și Chimie · Argon și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »

Atom

Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.

Atom și Chimie · Atom și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »

Electron

Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.

Chimie și Electron · Electron și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Chimie și Fizică · Fizică și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »

Heliu

Liniile Spectrale de Heliu Heliul este elementul chimic cu numărul atomic 2 și este reprezentat prin simbolul He.

Chimie și Heliu · Heliu și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »

Izotop

Izotopii sunt specii nucleare cu același număr atomic Z, dar cu număr de masa A diferit (adică aceleași proprietăți chimice dar proprietăți fizice diferite).

Chimie și Izotop · Izotop și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »

John William Strutt Rayleigh

John William Strutt, lord Rayleigh a fost un fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1904, pentru investigațiile sale asupra densităților celor mai importante gaze și pentru descoperirea argonului ca o consecință indirectă a acestor studii.

Chimie și John William Strutt Rayleigh · John William Strutt Rayleigh și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »

Joseph John Thomson

Joseph John Thomson a fost un fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1906, ca apreciere pentru meritele deosebite ale investigațiilor sale teoretice și experimentale asupra conducției electrice în gaze.

Chimie și Joseph John Thomson · Joseph John Thomson și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »

Marie Curie

Marie Curie, născută Maria Salomea Skłodowska a fost o savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel.

Chimie și Marie Curie · Marie Curie și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »

Neutron

Neutronul este o particulă subatomică, fără nicio sarcină electrică și masă (mn.

Chimie și Neutron · Neutron și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »

Niels Bohr

Niels Henrik David Bohr, fizician danez de origine evreiască (din partea mamei), care a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice.

Chimie și Niels Bohr · Niels Bohr și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »

Nucleu atomic

Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni.

Chimie și Nucleu atomic · Nucleu atomic și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »

Pierre Curie

Pierre Curie a fost un fizician francez, pionier în studiul radioactivității, laureat (împreună cu Antoine Henri Becquerel și Marie Curie) al Premiului Nobel pentru Fizică în 1903.

Chimie și Pierre Curie · Pierre Curie și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »

Proton

Protonii (din grecescul πρῶτον.

Chimie și Proton · Premiul Nobel pentru fizică și Proton · Vezi mai mult »

Radioactivitate

Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.

Chimie și Radioactivitate · Premiul Nobel pentru fizică și Radioactivitate · Vezi mai mult »