Similarități între Cluj-Napoca și Pădurea Hoia
Cluj-Napoca și Pădurea Hoia au 30 lucruri în comun (în Uniunpedie): Alun (arbust), Arțar, Carpen, Cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca, Cheile Baciului, Cinteză, Cluj-Napoca, Corn (arbust), Cuc, Cucuvea, Țiclean, Șoarece de câmp, Gaiță, Gorun, Gușter, Iepure de câmp, Mierlă, Mistreț, Natura 2000, Păr sălbatic, Pițigoi albastru, Pițigoi mare, Pin de pădure, Pin negru, Pisică sălbatică, Râul Nadăș, Someș, Râul Someșul Mic, Salcâm, Stejar pufos, Tei.
Alun (arbust)
Alunul (Corylus avellana) este un arbust care face parte din familia Betulaceae.
Alun (arbust) și Cluj-Napoca · Alun (arbust) și Pădurea Hoia ·
Arțar
Arțarul (Acer platanoides), numit și paltin de câmp, este o specie de arbori din familia Aceraceae, după sistemul Cronquist (1981) sau Sapindaceae după sistemul APG III (2009).
Arțar și Cluj-Napoca · Arțar și Pădurea Hoia ·
Carpen
Carpenul (Carpinus betulus) este o specie de foioase din familia Betulaceae.
Carpen și Cluj-Napoca · Carpen și Pădurea Hoia ·
Cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca
Harta Cartierului Grigorescu Sfântului Donat, cu platoșă militară și lauri de martir, care a rezistat în timp drept „Statuia ciobanului Donat” Cartierul Grigorescu, până în anii 1960 Cartierul Donath (în), este un cartier din vestul Clujului.
Cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca și Cluj-Napoca · Cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca și Pădurea Hoia ·
Cheile Baciului
Cheile Baciului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Cluj, pe teritoriul administrativ al orașului Cluj Napoca.
Cheile Baciului și Cluj-Napoca · Cheile Baciului și Pădurea Hoia ·
Cinteză
Cinteza (Fringilla coelebs) este o pasăre migratoare de talie mică (14 – 18 cm), din famila Fringillidae.
Cinteză și Cluj-Napoca · Cinteză și Pădurea Hoia ·
Cluj-Napoca
Cluj-Napoca, numit doar Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian, (în, în, în) este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România.
Cluj-Napoca și Cluj-Napoca · Cluj-Napoca și Pădurea Hoia ·
Corn (arbust)
Corn înflorit Cornul sau cornul european (Cornus mas) este o specie de plante nativă sudului Europei și sud-vestului Asiei.
Cluj-Napoca și Corn (arbust) · Corn (arbust) și Pădurea Hoia ·
Cuc
Cucul (Cuculus canorus) este o pasăre migratoare care face parte din ordinul Cuculiformes, familia Cuculidae.
Cluj-Napoca și Cuc · Cuc și Pădurea Hoia ·
Cucuvea
Cucuveaua (Athene noctua) este o pasăre din familia Strigidae, care viețuiește în mare parte în zonele temperate și calde din Europa, Asia și de nordul Africii.
Cluj-Napoca și Cucuvea · Cucuvea și Pădurea Hoia ·
Țiclean
Țicleanul (Sitta europaea) este o pasăre mică întâlnită în Europa temperată și Asia.
Cluj-Napoca și Țiclean · Pădurea Hoia și Țiclean ·
Șoarece de câmp
Termenul de șoarece de câmp se poate referi la următoarele.
Cluj-Napoca și Șoarece de câmp · Pădurea Hoia și Șoarece de câmp ·
Gaiță
'' Garrulus glandarius '' Gaița sau „Gaița albastră” sau Matiaș (Garrulus glandarius) este o pasăre din familia corbului (Corvidae).
Cluj-Napoca și Gaiță · Gaiță și Pădurea Hoia ·
Gorun
Gorunul (cu denumirea științifică Quercus petraea) este o specie de stejar originar din Europa și Anatolia.
Cluj-Napoca și Gorun · Gorun și Pădurea Hoia ·
Gușter
Gușterul (Lacerta viridis) este o șopârlă lungă răspândită în zona latitudinală medie a Europei din Slovenia și estul Austriei până pe coastele estice ale Mării Negre ce aparțin Ucrainei și Turciei.
Cluj-Napoca și Gușter · Gușter și Pădurea Hoia ·
Iepure de câmp
Iepurele de câmp (Lepus europaeus), numit și iepure comun, iepure european de câmp sau iepure de câmp european, este un mamifer din familia leporidelor.
Cluj-Napoca și Iepure de câmp · Iepure de câmp și Pădurea Hoia ·
Mierlă
Mierla (Turdus merula) este o pasăre cântătoare din genul Turdus, familia Turdidae, care este răspândită în Europa, Asia, Africa de Nord, Australia și Noua Zeelandă.
Cluj-Napoca și Mierlă · Mierlă și Pădurea Hoia ·
Mistreț
Mistrețul (denumire științifică Sus scrofa) este un mamifer sălbatic omnivor, în general nocturn.
Cluj-Napoca și Mistreț · Mistreț și Pădurea Hoia ·
Natura 2000
Natura 2000 este o rețea ecologică de arii protejate ce are scopul să mențină într-o stare de conservare favorabilă o selecție a celor mai importante tipuri de habitate și specii ale Europei.
Cluj-Napoca și Natura 2000 · Natura 2000 și Pădurea Hoia ·
Păr sălbatic
Pyrus pyraster (sin. Pyrus communis ssp. Pyraster), numit și păr sălbatic european sau păr pădureț, este o specie de păr aparținând familiei Rosaceae.
Cluj-Napoca și Păr sălbatic · Pădurea Hoia și Păr sălbatic ·
Pițigoi albastru
Pițigoiul albastru (Cyanistes caeruleus, sin. Parus caeruleus) este o pasăre mică sedentară din familia paridelor, care cuibărește în Europa, inclusiv în România și Republica Moldova, și Orientul Apropiat. Este o specie foarte răspândită în păduri de foioase până la altitudini ce depășesc 1000 m, nu evită nici pădurile mixte, grădinile, livezile și parcurile din interiorul localităților. Este sedentară dar hoinărește toamna și iarna. Nouă subspecii sunt recunoscute. În România și Republica Moldova cuibărește subspecia Cyanistes caeruleus caeruleus. În România populația este stabilă, iar efectivul speciei a fost estimat la 750.000-1.500.000 de perechi cuibăritoare. Populația din Republica Moldova este estimată la 35.000-40.000 de perechi cuibăritoare. Este o pasăre de talie mică, are o lungime de 11-12 cm, și o greutate de 7,5-14,7 g. Atinge în libertate longevitatea maximă de 14 ani și 6 luni. Ambele sexe prezintă colorit identic. Penajul de pe creștetului capului, aripi și coadă este albastru, iar restul spatelui verzui-măsliniu. Supraalare mari tivite pe vârfuri cu alb, formează o dungă alară albă transversală îngustă. Fruntea, sprânceana, partea superioară a cefei, obrajii și regiunea auriculară sunt albe. Centrul cefei și mantaua superioară albastru-închise. Bărbia și partea inferioară a gâtului sunt negre. O dungă negru-albăstruie se întinde de la baza mandibulei peste ochi până la ceafă, separând sprânceana albă de obraz, această dungă coboară apoi în spatele regiunii auriculare până la partea inferioară neagră a gâtului (formând un guler) și limitează din spate obrajii albi. Partea dedesubt galbenă; mijlocul abdomenului poate fi albicios, în centrul pieptului poate fi o linie negricioasă. Este o specie insectivoră în perioada caldă a anului, consumând diverse insecte și păianjeni, pe care îi colectează în coroana arborilor, atârnând cu capul în jos pe ramuri subțiri; toamna și iarna se hrănește cu semințe, fructe și pomușoare, fiind și un vizitator comun la hrănitoarele de păsări. Pițigoiul albastru este o specie monogamă. Masculii pot fi poligami, având mai multe partenere în același teritoriu. Cuibul și-l instalează în diferite scorburi existente în copacii bătrâni, preferând mai ales arbori ce se află în apropierea unor cursuri de apă sau lacuri. Cuibul este construit din mușchi, frunze uscate, păr de animale, lână, pene, și este căptușit cu material mai fin. Poate ocupă cuiburi artificiale. Ponta este depusă în aprilie-mai și este formată din 7-8 ouă, a căror clocit durează 14 zile. Adesea se întâlnesc ponte mai mari, de 15-18 ouă, care provin de la două sau chiar mai multe femele. O pereche depune adesea două ponte într-un an. Puii părăsesc cuibul după 18-22 de zile de la eclozare, după părăsirea cuibului mai stau încă o perioadă în preajma adulților.Victor Ciochia. Păsările clocitoare din România. Atlas. Editura Științifică, București, 1992Victor Ciochia. Dinamica și migrația păsărilor. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984Dimitrie Radu. Mic atlas ornitologic. Editura Albatros. București, 1983M. Talpeanu. Maria Paspaleva. Aripi deasupra Deltei. Editura Științifică. 1973Håkan Delin, Lars Svensson. Philip's Păsările din România și Europa. Determinator ilustrat. București 2016Robert Ritter von Dombrowski. Păsările României (Ornis Romaniæ). Descriere sistematică și biologico-geografică, completată, ilustrată și prelucrată. Traducere din limba germană, prelucrare și completare de Profesor Dionisie Linția, Directorul Muzeului Ornitologic din Timișoara. Volumul I. București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1946Tudor Cozari. Păsările. Enciclopedie ilustrată. Chișinău: Editura Arc, 2016Andrei Munteanu, Tudor Cozari, Nicolae Zubcov. Lumea animală a Moldovei. Volumul 3: Păsări. Chișinău, Editura Știința, 2006.
Cluj-Napoca și Pițigoi albastru · Pițigoi albastru și Pădurea Hoia ·
Pițigoi mare
| color.
Cluj-Napoca și Pițigoi mare · Pițigoi mare și Pădurea Hoia ·
Pin de pădure
Pinul de pădure (Pinus sylvestris L.) este unul din cele mai răspândite conifere din Eurasia.
Cluj-Napoca și Pin de pădure · Pin de pădure și Pădurea Hoia ·
Pin negru
Pin negru pe Etna Pinul negru (Pinus nigra) este o specie de pin întâlnită în Europa.
Cluj-Napoca și Pin negru · Pin negru și Pădurea Hoia ·
Pisică sălbatică
Pisica sălbatică (Felis silvestris), numită și mâță sălbatică, mârtan sălbatic sau cotoi sălbatic, este o felină mică, nativă Europei, părții vestice a Asiei și Africii.
Cluj-Napoca și Pisică sălbatică · Pisică sălbatică și Pădurea Hoia ·
Râul Nadăș, Someș
Râul Nadăș (maghiară: Nádas) este un curs de apă, afluent al râului Someșul Mic.
Cluj-Napoca și Râul Nadăș, Someș · Pădurea Hoia și Râul Nadăș, Someș ·
Râul Someșul Mic
Someșul Mic se formează din unirea Someșului Rece cu Someșul Cald în dreptul localității Gilău.
Cluj-Napoca și Râul Someșul Mic · Pădurea Hoia și Râul Someșul Mic ·
Salcâm
Salcâmul (Robinia pseudoacacia L.), face parte din familia Fabaceae, este un arbore melifer, cu tulpina înaltă, până la 25-30 de metri și ramuri spinoase rare, fiind aclimatizat în America de Nord, Europa, Africa de Sud și Asia.
Cluj-Napoca și Salcâm · Pădurea Hoia și Salcâm ·
Stejar pufos
Stejarul pufos (Quercus pubescens) este un stejar din familia Fagaceae.
Cluj-Napoca și Stejar pufos · Pădurea Hoia și Stejar pufos ·
Tei
Teiul, sau Tilia, este un gen care cuprinde aproximativ 30 de specii de arbori, nativ zonelor temperate ale emisferei nordice, în Asia (unde majoritatea diversității speciilor este găsită), Europa și Estul Americii de Nord.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Cluj-Napoca și Pădurea Hoia
- Ceea ce au în comun cu Cluj-Napoca și Pădurea Hoia
- Similarități între Cluj-Napoca și Pădurea Hoia
Comparație între Cluj-Napoca și Pădurea Hoia
Cluj-Napoca are 1077 de relații, în timp ce Pădurea Hoia are 36. Așa cum au în comun 30, indicele Jaccard este 2.70% = 30 / (1077 + 36).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Cluj-Napoca și Pădurea Hoia. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: