acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Co-ocurență și Sintaxă
Co-ocurență și Sintaxă au 26 lucruri în comun (în Uniunpedie): Accent, Angela Bidu-Vrănceanu, Cazul acuzativ, Complement direct, Comunicare, Cuvânt, Desinență, Diasistemul slav de centru-sud, Gramatică, Lexic, Limba bosniacă, Limba croată, Limba franceză, Limba maghiară, Limba muntenegreană, Limba sârbă, Lingvistică, Morfologie (lingvistică), Registru de limbă, Semantică, Sinonim, Sociolingvistică, Subiect (gramatică), Substantiv, Timp (gramatică), Varietate (lingvistică).
Accent
În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.
Accent și Co-ocurență · Accent și Sintaxă ·
Angela Bidu-Vrănceanu
Angela Vrănceanu (născută Bidu) este o specialistă în semantică, lexicologie, lingvistică teoretică și aplicată, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București.
Angela Bidu-Vrănceanu și Co-ocurență · Angela Bidu-Vrănceanu și Sintaxă ·
Cazul acuzativ
În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Cazul acuzativ și Co-ocurență · Cazul acuzativ și Sintaxă ·
Complement direct
În gramatica tradițională, complementul direct este partea de propoziție care exprimă ființa sau lucrul asupra căruia se răsfrânge direct o acțiune exercitată de cele mai multe ori de un verb, sau lucrul rezultat dintr-o acțiuneConstantinescu-Dobridor 1998, articolul Dubois 2002, p. 332.
Co-ocurență și Complement direct · Complement direct și Sintaxă ·
Comunicare
Acest articol tratează comunicarea între doi oameni din punct de vedere general.
Co-ocurență și Comunicare · Comunicare și Sintaxă ·
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Co-ocurență și Cuvânt · Cuvânt și Sintaxă ·
Desinență
În morfologie, desinența (de la cuvântul din latina medievală desinentia „ceea ce cade la sfârșit”) este un sufix prezent la sfârșitul unui cuvânt, după care nu mai pot fi adăugate alte sufixe.
Co-ocurență și Desinență · Desinență și Sintaxă ·
Diasistemul slav de centru-sud
Diasistemul slav de centru-sud (în limba croată srednjojužnoslavenski dijasistem/dijasustav, centralnojužnoslavenski dijasistem/dijasustav sau centralni južnoslavenski dijasistem/dijasustav) este un termen propus de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni.
Co-ocurență și Diasistemul slav de centru-sud · Diasistemul slav de centru-sud și Sintaxă ·
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Co-ocurență și Gramatică · Gramatică și Sintaxă ·
Lexic
Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.
Co-ocurență și Lexic · Lexic și Sintaxă ·
Limba bosniacă
Limba bosniacă (bosanski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de bosniaci.
Co-ocurență și Limba bosniacă · Limba bosniacă și Sintaxă ·
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Co-ocurență și Limba croată · Limba croată și Sintaxă ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Co-ocurență și Limba franceză · Limba franceză și Sintaxă ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Co-ocurență și Limba maghiară · Limba maghiară și Sintaxă ·
Limba muntenegreană
Limba muntenegreană (crnogorski jezik, црногорски језик) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de muntenegreni.
Co-ocurență și Limba muntenegreană · Limba muntenegreană și Sintaxă ·
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Co-ocurență și Limba sârbă · Limba sârbă și Sintaxă ·
Lingvistică
Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.
Co-ocurență și Lingvistică · Lingvistică și Sintaxă ·
Morfologie (lingvistică)
În lingvistică, termenul „morfologie” (cf. cuvintele grecești morphé „formă” + lógos „studiu”) denumește în mod tradițional acea ramură a gramaticii care studiază forma cuvintelor, în opoziție cu sintaxa, care se ocupă cu funcțiile cuvintelor și ale unor entități mai mari decât acesteaBidu-Vrănceanu 1997, p. 309.
Co-ocurență și Morfologie (lingvistică) · Morfologie (lingvistică) și Sintaxă ·
Registru de limbă
În sociolingvistică, termenul „registru de limbă” denumește un tip de varietate a limbii pentru care se întâlnesc tratări diferite și totodată alți termeni pentru a-l denumi, în funcție de școala lingvistică sau de lingvistBidu-Vrănceanu 1997, p. 407.
Co-ocurență și Registru de limbă · Registru de limbă și Sintaxă ·
Semantică
Semantica (din limba greacă: σημαντικός, semantikós.
Co-ocurență și Semantică · Semantică și Sintaxă ·
Sinonim
În semantică, sinonime sunt, conform definiției celei mai generale, două sau mai multe entități lingvistice între care există o relație de similitudine de sensBidu-Vrănceanu 1997, p. 457-459.
Co-ocurență și Sinonim · Sinonim și Sintaxă ·
Sociolingvistică
Sociolingvistica este o ramură a lingvisticii care studiază influența societății asupra limbii.
Co-ocurență și Sociolingvistică · Sintaxă și Sociolingvistică ·
Subiect (gramatică)
În sintaxa tradițională, subiectul este acea „parte principală de propoziție despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Co-ocurență și Subiect (gramatică) · Sintaxă și Subiect (gramatică) ·
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Co-ocurență și Substantiv · Sintaxă și Substantiv ·
Timp (gramatică)
În gramatică, termenul „timp” este folosit cu mai multe accepțiuni.
Co-ocurență și Timp (gramatică) · Sintaxă și Timp (gramatică) ·
Varietate (lingvistică)
În lingvistică, o varietate este o ramificație a unei limbi, care constituie un sistem lingvistic specific și unitar, folosit de o categorie de vorbitori delimitată după anumite criterii extralingvistice.
Co-ocurență și Varietate (lingvistică) · Sintaxă și Varietate (lingvistică) ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Co-ocurență și Sintaxă
- Ceea ce au în comun cu Co-ocurență și Sintaxă
- Similarități între Co-ocurență și Sintaxă
Comparație între Co-ocurență și Sintaxă
Co-ocurență are 60 de relații, în timp ce Sintaxă are 66. Așa cum au în comun 26, indicele Jaccard este 20.63% = 26 / (60 + 66).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Co-ocurență și Sintaxă. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
