Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Comintern și Glosar de istorie

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Comintern și Glosar de istorie

Comintern vs. Glosar de istorie

Prima ediție a ziarului '''Cominternului''', ''Internaționala Comunistă'', publicat în Moscova și Petrograd (Sankt Peterburg) în mai 1919. Lozinca din partea superioară a paginii este: "Proletari din toate țările, uniți-vă!" Cominternul (din limba rusă: Коммунистичеcкий интернационал (Kommunisticeskii internațional) – (Internaționala Comunistă), cunoscută și ca Internaționala a III-a, a fost o organizație internațională comunistă fondată în 1919 de Lenin și de Partidul Comunist Rus (bolșevic), care avea ca scop lupta prin toate mijloacele posibile, inclusiv lupta armată, pentru răsturnarea burgheziei mondiale și pentru formarea unei republici sovietice internaționale, ca un stadiu de tranziție către abolirea definitivă a statului. Cominternul a reprezentat o sciziune a elementelor de stânga din Internaționala a II-a, ca răspuns la incapacitatea acesteia din urmă de a forma o coaliție solidă împotriva Primului Război Mondial, război pe care Internaționala a III-a l-a considerat un război imperialist. Cominternul a ținut șapte Congrese Mondiale, primul în martie 1919 și ultimul în 1935. Grupurile care țin de tradiția comunismului de stânga recunosc azi numai valabilitatea primelor două congrese, cele de tradiție bolșevică, leninistă sau troțkistă – numai cea a primelor patru, iar partidele comuniste staliniste și maoiste recunosc valabilitatea tuturor celor șapte congrese. Acest glosar conține termeni din domeniul istoriei, arheologiei, heraldicii, numismaticii și vexilologiei.

Similarități între Comintern și Glosar de istorie

Comintern și Glosar de istorie au 48 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Aliații din Al Doilea Război Mondial, Austria, Belgia, Bolșevic, Bulgaria, Cehoslovacia, Cominform, Comunism, Țările de Jos, Estonia, Extrema stângă, Finlanda, Franța, Germania, Iosif Vissarionovici Stalin, Irlanda, Italia, Iugoslavia, Japonia, Leninism, Letonia, Liga Spartachistă, Limba rusă, Lituania, Maoism, Moscova, Nazism, Norvegia, Pactul AntiComintern, ..., Pactul de la Varșovia, Polonia, Portugalia, Primul Război Mondial, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Revoluția rusă din 1905, România, Rusia, Sankt Petersburg, Serbia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Ucraina, Ungaria, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Vladimir Ilici Lenin, Vot universal. Extinde indicele (18 Mai Mult) »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Comintern · Al Doilea Război Mondial și Glosar de istorie · Vezi mai mult »

Aliații din Al Doilea Război Mondial

Liderii aliați la conferința de la Cairo: Chiang Kai-shek, Franklin D. Roosevelt și Winston Churchill, 1943. întâlnirii de la Ialta din 1945. Aliații din al Doilea Război Mondial reprezintă grupul de țări care s-au opus Puterilor Axei în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.

Aliații din Al Doilea Război Mondial și Comintern · Aliații din Al Doilea Război Mondial și Glosar de istorie · Vezi mai mult »

Austria

Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.

Austria și Comintern · Austria și Glosar de istorie · Vezi mai mult »

Belgia

Regatul Belgiei (în, în, în), cunoscut colocvial ca Belgia este o țară în Europa de Vest.

Belgia și Comintern · Belgia și Glosar de istorie · Vezi mai mult »

Bolșevic

Întâlnire a membrilor Partidului Bolșevic Bolșevic ("большеви́к", derivat din rusă ce înseamnă, în traducere liberă, "membru al majorității") este denumirea care a fost dată unei persoane membre a facțiunii bolșevicilor din Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), partidul marxist condus de Vladimir Ilici Lenin, care a preluat puterea în Rusia în 1917, pe timpul Revoluției din Octombrie.

Bolșevic și Comintern · Bolșevic și Glosar de istorie · Vezi mai mult »

Bulgaria

Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.

Bulgaria și Comintern · Bulgaria și Glosar de istorie · Vezi mai mult »

Cehoslovacia

Cehoslovacia (Československo în cehă, Česko-Slovensko în slovacă) a fost o țară în Europa Centrală care a existat din 1918 până la 31 decembrie 1992.

Cehoslovacia și Comintern · Cehoslovacia și Glosar de istorie · Vezi mai mult »

Cominform

Cominform-ul (Biroul Comunist de Informații) reprezintă numele uzual a ceea ce este numit oficial Biroul de Informații al Partidelor comuniste și muncitorești.

Cominform și Comintern · Cominform și Glosar de istorie · Vezi mai mult »

Comunism

Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe noțiuni legate între ele, dar diferite și istoric, foarte contrastate, sau chiar, după comentatori precum istoricul Stephane Courtois, contradictorii.

Comintern și Comunism · Comunism și Glosar de istorie · Vezi mai mult »

Țările de Jos

Țările de Jos, informal Olanda, este o țară situată în Europa de Vest cu teritorii în Caraibe.

Comintern și Țările de Jos · Glosar de istorie și Țările de Jos · Vezi mai mult »

Estonia

Estonia, oficial Republica Estonia (în), este un stat din regiunea Baltică din Europa de Nord.

Comintern și Estonia · Estonia și Glosar de istorie · Vezi mai mult »

Extrema stângă

Extrema stângă este denumirea dată mișcărilor politice radicale, care au caracter de stânga (punând accentul, așadar, pe egalitarism și idealurile de dreptate socială) și care folosesc mijloace violente (atentate, revoluții etc.) în vederea atingerii scopurilor lor politice.

Comintern și Extrema stângă · Extrema stângă și Glosar de istorie · Vezi mai mult »

Finlanda

Finlanda (în; în), denumită oficial Republica Finlanda, este o țară nordică situată în regiunea finoscandică a Europei de Nord.

Comintern și Finlanda · Finlanda și Glosar de istorie · Vezi mai mult »

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Comintern și Franța · Franța și Glosar de istorie · Vezi mai mult »

Germania

Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.

Comintern și Germania · Germania și Glosar de istorie · Vezi mai mult »

Iosif Vissarionovici Stalin

Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.

Comintern și Iosif Vissarionovici Stalin · Glosar de istorie și Iosif Vissarionovici Stalin · Vezi mai mult »

Irlanda

Irlanda (în, în), denumită și Republica Irlanda (în, în), este un stat suveran aflat în Europa de Vest, ocupând circa cinci șesimi din insula Irlanda.

Comintern și Irlanda · Glosar de istorie și Irlanda · Vezi mai mult »

Italia

Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.

Comintern și Italia · Glosar de istorie și Italia · Vezi mai mult »

Iugoslavia

Localizarea generală a entităților politice cunoscute sub numele de Iugoslavia. Granițele exacte s-au schimbat pe parcursul anilor. Iugoslavia (bosniacă, croată, macedoneană, muntenegreană, sârbă, sârbo-croată sau croato-sârbă, slovenă: Jugoslavija; chirilice: Југославија; literalmente în română: "Slavia de Sud" sau "Țara slavilor de sud") este un termen care descrie trei entități politice care au existat succesiv, în peninsula Balcanică, din Europa, în cea mai mare parte a secolului XX.

Comintern și Iugoslavia · Glosar de istorie și Iugoslavia · Vezi mai mult »

Japonia

Japonia (în,, sens literal: „originea soarelui”) este o țară insulară din Asia de Est, situată pe un lanț de insule aflate între Oceanul Pacific și Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreeană.

Comintern și Japonia · Glosar de istorie și Japonia · Vezi mai mult »

Leninism

Vladimir Ilici Lenin în 1920 Leninism este o teorie politică și economică având la bază marxismul.

Comintern și Leninism · Glosar de istorie și Leninism · Vezi mai mult »

Letonia

Letonia (în), oficial Republica Letonia (în), este o țară în regiunea Baltică a Europei de Nord, una dintre cele trei Țări Baltice.

Comintern și Letonia · Glosar de istorie și Letonia · Vezi mai mult »

Liga Spartachistă

"Spartakus în lucru", afiş propagandistic împotriva Ligii Spartachiste, 1919. Liga Spartachistă (în limba germană: Spartakusbund) a fost o mișcare revoluționară marxistă din Germania, în perioada imediat următoare încheierii Primului Război Mondial.

Comintern și Liga Spartachistă · Glosar de istorie și Liga Spartachistă · Vezi mai mult »

Limba rusă

Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.

Comintern și Limba rusă · Glosar de istorie și Limba rusă · Vezi mai mult »

Lituania

Lituania (în ), oficial Republica Lituania (în), este o țară din Europa de Nord.

Comintern și Lituania · Glosar de istorie și Lituania · Vezi mai mult »

Maoism

Maoismul reprezintă o formă a comunismului care a preluat numele după liderul Partidului Comunist din China, Mao Zedong.

Comintern și Maoism · Glosar de istorie și Maoism · Vezi mai mult »

Moscova

Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².

Comintern și Moscova · Glosar de istorie și Moscova · Vezi mai mult »

Nazism

Nazismul sau Național-Socialismul (în germană: Nationalsozialismus) a fost ideologia și politica totalitară naționalistă, rasistă, antisemită și anticomunistă a Germaniei naziste, care au fost aplicate în timpul dictaturii lui Adolf Hitler în statul german între 1933 și 1945.

Comintern și Nazism · Glosar de istorie și Nazism · Vezi mai mult »

Norvegia

Norvegia (în Bokmål sau NoregNynorsk), oficial Regatul Norvegiei, este un stat suveran și unitar, guvernat ca o monarhie, al cărui teritoriu cuprinde partea de vest a Peninsulei Scandinave, plus insula Jan Mayen și arhipelagul Svalbard.

Comintern și Norvegia · Glosar de istorie și Norvegia · Vezi mai mult »

Pactul AntiComintern

Semnarea pactului de Joachim von Ribbentrop Pactul AntiComintern a fost un pact anticomunist încheiat la data de 25 noiembrie 1936 între Germania Nazistă și Japonia Imperialistă, împotriva Internaționalei a III-a Comuniste, cunoscute și sub denumirea Comintern.

Comintern și Pactul AntiComintern · Glosar de istorie și Pactul AntiComintern · Vezi mai mult »

Pactul de la Varșovia

Pactul de la Varșovia sau Tratatul de la Varșovia, numit în mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală a fost o alianță militară a țărilor din Europa Răsăriteană și din Blocul Răsăritean, care voiau să se apere împotriva amenințării pe care o percepeau din partea alianței NATO (care a fost fondată în 1949).

Comintern și Pactul de la Varșovia · Glosar de istorie și Pactul de la Varșovia · Vezi mai mult »

Polonia

Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.

Comintern și Polonia · Glosar de istorie și Polonia · Vezi mai mult »

Portugalia

Portugalia ''(vedere din satelit)'' Portugalia (în), oficial Republica Portugheză (în, pronunțat /ʁɨ'publikɐ puɾtu'ɣezɐ/), este o țară în Peninsula Iberică din Europa de Sud-Vest.

Comintern și Portugalia · Glosar de istorie și Portugalia · Vezi mai mult »

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Comintern și Primul Război Mondial · Glosar de istorie și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »

Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (în), cunoscut sub numele de Regatul Unit (în,, pe scurt UK) sau Marea Britanie (în sau doar), este o țară suverană din Europa occidentală.

Comintern și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord · Glosar de istorie și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord · Vezi mai mult »

Revoluția rusă din 1905

Revoluția rusă din 1905 a fost o mișcare antiguvernamentală, violentă fără țintă din întreg Imperiul Rus.

Comintern și Revoluția rusă din 1905 · Glosar de istorie și Revoluția rusă din 1905 · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Comintern și România · Glosar de istorie și România · Vezi mai mult »

Rusia

Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.

Comintern și Rusia · Glosar de istorie și Rusia · Vezi mai mult »

Sankt Petersburg

Râul Neva a dat numele străzii principale a orașului St Petersburg Sankt Petersburg (în, cunoscut în limbajul colocvial ca Питер Piter, ca Petrograd Петрогра́д, 1914–1924 și în perioada sovietică sub numele de Leningrad Ленингра́д, 1924–1991) este un oraș din Rusia.

Comintern și Sankt Petersburg · Glosar de istorie și Sankt Petersburg · Vezi mai mult »

Serbia

Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.

Comintern și Serbia · Glosar de istorie și Serbia · Vezi mai mult »

Spania

Fără descriere.

Comintern și Spania · Glosar de istorie și Spania · Vezi mai mult »

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).

Comintern și Statele Unite ale Americii · Glosar de istorie și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »

Suedia

Suedia, oficial Regatul Suediei (în), este o din Europa de Nord.

Comintern și Suedia · Glosar de istorie și Suedia · Vezi mai mult »

Ucraina

Fără descriere.

Comintern și Ucraina · Glosar de istorie și Ucraina · Vezi mai mult »

Ungaria

Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.

Comintern și Ungaria · Glosar de istorie și Ungaria · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Comintern și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Glosar de istorie și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Vladimir Ilici Lenin

(), numele de familie originar: Ulianov (Улья́нов), a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.

Comintern și Vladimir Ilici Lenin · Glosar de istorie și Vladimir Ilici Lenin · Vezi mai mult »

Vot universal

Votul universal sau sufragiul universal reprezinta unul din principiile de bază ale democrației si are ca scop oferirea posibilitatii fiecărui cetățean adult și cu discernământ de a-și exercita activ și pasiv dreptul de vot, adică de a-și alege reprezentanții în legislativ, respectiv de a fi ales ca atare.

Comintern și Vot universal · Glosar de istorie și Vot universal · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Comintern și Glosar de istorie

Comintern are 85 de relații, în timp ce Glosar de istorie are 2014. Așa cum au în comun 48, indicele Jaccard este 2.29% = 48 / (85 + 2014).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Comintern și Glosar de istorie. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: