Similarități între Complement circumstanțial și Sintaxă
Complement circumstanțial și Sintaxă au 30 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adjectiv, Caz (gramatică), Cazul acuzativ, Complement, Complement direct, Coordonare (gramatică), Cuvânt, Declinare, Desinență, Diasistemul slav de centru-sud, Gramatică, Limba bosniacă, Limba croată, Limba franceză, Limba maghiară, Limba muntenegreană, Limba română, Limba sârbă, Limbă (comunicare), Lingvistică, Parte de propoziție, Parte de vorbire, Predicat, Propoziție gramaticală, Recțiune, Semantică, Sinonim, Sintagmă, Subordonare (gramatică), Substantiv.
Adjectiv
În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.
Adjectiv și Complement circumstanțial · Adjectiv și Sintaxă ·
Caz (gramatică)
În unele limbi flexionare și în cele aglutinante, cazul este o categorie gramaticală caracteristică părților de vorbire nominale (substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul), unul din mijloacele morfologice prin care se exprimă funcțiile sintactice ale acestora în cadrul propozițieiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Caz (gramatică) și Complement circumstanțial · Caz (gramatică) și Sintaxă ·
Cazul acuzativ
În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Cazul acuzativ și Complement circumstanțial · Cazul acuzativ și Sintaxă ·
Complement
Termenul complement (din cuvântul latinesc complementum, cu sensul general „ceea ce se adaugă la ceva pentru a-l întregi”) folosit în sintaxă denumește o parte din părțile de propoziție subordonate altora.
Complement și Complement circumstanțial · Complement și Sintaxă ·
Complement direct
În gramatica tradițională, complementul direct este partea de propoziție care exprimă ființa sau lucrul asupra căruia se răsfrânge direct o acțiune exercitată de cele mai multe ori de un verb, sau lucrul rezultat dintr-o acțiuneConstantinescu-Dobridor 1998, articolul Dubois 2002, p. 332.
Complement circumstanțial și Complement direct · Complement direct și Sintaxă ·
Coordonare (gramatică)
În sintaxă, coordonarea este un raport logic, unul din cele care pot exista în propoziție și în frază.
Complement circumstanțial și Coordonare (gramatică) · Coordonare (gramatică) și Sintaxă ·
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Complement circumstanțial și Cuvânt · Cuvânt și Sintaxă ·
Declinare
În morfologie, declinarea este schimbarea formei părților de vorbire nominale (determinanți abstracți, substantiv, adjectiv, numeral și pronume) cu scopul de a exprima, în funcție de limbă, diferitele genuri, numere și cazuri.
Complement circumstanțial și Declinare · Declinare și Sintaxă ·
Desinență
În morfologie, desinența (de la cuvântul din latina medievală desinentia „ceea ce cade la sfârșit”) este un sufix prezent la sfârșitul unui cuvânt, după care nu mai pot fi adăugate alte sufixe.
Complement circumstanțial și Desinență · Desinență și Sintaxă ·
Diasistemul slav de centru-sud
Diasistemul slav de centru-sud (în limba croată srednjojužnoslavenski dijasistem/dijasustav, centralnojužnoslavenski dijasistem/dijasustav sau centralni južnoslavenski dijasistem/dijasustav) este un termen propus de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni.
Complement circumstanțial și Diasistemul slav de centru-sud · Diasistemul slav de centru-sud și Sintaxă ·
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Complement circumstanțial și Gramatică · Gramatică și Sintaxă ·
Limba bosniacă
Limba bosniacă (bosanski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de bosniaci.
Complement circumstanțial și Limba bosniacă · Limba bosniacă și Sintaxă ·
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Complement circumstanțial și Limba croată · Limba croată și Sintaxă ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Complement circumstanțial și Limba franceză · Limba franceză și Sintaxă ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Complement circumstanțial și Limba maghiară · Limba maghiară și Sintaxă ·
Limba muntenegreană
Limba muntenegreană (crnogorski jezik, црногорски језик) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de muntenegreni.
Complement circumstanțial și Limba muntenegreană · Limba muntenegreană și Sintaxă ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Complement circumstanțial și Limba română · Limba română și Sintaxă ·
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Complement circumstanțial și Limba sârbă · Limba sârbă și Sintaxă ·
Limbă (comunicare)
Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.
Complement circumstanțial și Limbă (comunicare) · Limbă (comunicare) și Sintaxă ·
Lingvistică
Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.
Complement circumstanțial și Lingvistică · Lingvistică și Sintaxă ·
Parte de propoziție
În gramatica tradițională sunt numite părți de propoziție cuvintele sau grupurile de cuvinte care, în cadrul unei propoziții, fie independentă sau făcând parte dintr-o frază, ocupă funcții sintactice și sunt legate între ele prin raporturi sintacticeConstantinescu-Dobridor 1989, articolul.
Complement circumstanțial și Parte de propoziție · Parte de propoziție și Sintaxă ·
Parte de vorbire
În gramatica tradițională, partea de vorbire este o clasă de cuvinte stabilită după sensul lor lexical general și după caracteristicile lor morfologice și sintacticeConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Complement circumstanțial și Parte de vorbire · Parte de vorbire și Sintaxă ·
Predicat
În gramatica tradițională, predicatul este una din cele două părți de propoziție principale, cealaltă fiind subiectul, altfel spus, este unul din constituenții propoziției minimale, celălalt fiind subiectulGrevisse și Goosse 2007, p. 259.
Complement circumstanțial și Predicat · Predicat și Sintaxă ·
Propoziție gramaticală
Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.
Complement circumstanțial și Propoziție gramaticală · Propoziție gramaticală și Sintaxă ·
Recțiune
În gramatica tradițională, recțiunea este, în unele limbi, un proces prin care, într-un raport sintactic de subordonare, un cuvânt (numit regent) impune altui cuvânt, subordonat, un anumit mijloc de realizare a raportului.
Complement circumstanțial și Recțiune · Recțiune și Sintaxă ·
Semantică
Semantica (din limba greacă: σημαντικός, semantikós.
Complement circumstanțial și Semantică · Semantică și Sintaxă ·
Sinonim
În semantică, sinonime sunt, conform definiției celei mai generale, două sau mai multe entități lingvistice între care există o relație de similitudine de sensBidu-Vrănceanu 1997, p. 457-459.
Complement circumstanțial și Sinonim · Sinonim și Sintaxă ·
Sintagmă
Sintagma este, în lingvistică, o îmbinare de cel puțin două cuvinte ce reprezintă cea mai mică unitate în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic.
Complement circumstanțial și Sintagmă · Sintagmă și Sintaxă ·
Subordonare (gramatică)
În gramatică, subordonarea este unul dintre raporturile sintactice.
Complement circumstanțial și Subordonare (gramatică) · Sintaxă și Subordonare (gramatică) ·
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Complement circumstanțial și Substantiv · Sintaxă și Substantiv ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Complement circumstanțial și Sintaxă
- Ceea ce au în comun cu Complement circumstanțial și Sintaxă
- Similarități între Complement circumstanțial și Sintaxă
Comparație între Complement circumstanțial și Sintaxă
Complement circumstanțial are 69 de relații, în timp ce Sintaxă are 66. Așa cum au în comun 30, indicele Jaccard este 22.22% = 30 / (69 + 66).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Complement circumstanțial și Sintaxă. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: