Similarități între Congresul de la Viena și Războaiele Napoleoniene
Congresul de la Viena și Războaiele Napoleoniene au 57 lucruri în comun (în Uniunpedie): Absolutism, Alexandru I al Rusiei, Arthur Wellesley, Bavaria, Bătălia de la Waterloo, Belgia, Casa de Bourbon, Cele o sută de zile, Danemarca-Norvegia, Democrație, Ducatul Varșoviei, Dunărea, Elveția, Europa, Ferdinand I al celor Două Sicilii, Francisc I al Austriei, Franța, Frederic Augustus I de Saxonia, Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei, Genova, George al III-lea al Regatului Unit, Imperiul Austriac, Imperiul Otoman, Imperiul Rus, Italia, Joachim Murat, Joseph Bonaparte, Ludovic al XVIII-lea al Franței, Malta, Marie Louise, ducesă de Parma, ..., Napoleon I, Nicolas Jean-de-Dieu Soult, Portugalia, Primul Imperiu Francez, Principatul Braunschweig-Lüneburg, Prusia, Războaiele Revoluției Franceze, Războiul celei de-a Șasea Coaliții, Regatul Bavariei, Regatul celor Două Sicilii, Regatul de Neapole, Regatul Portugaliei, Regatul Prusiei, Regatul Sardiniei, Regatul Saxoniei, Regatul Unit al Țărilor de Jos, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Regatul Württemberg, Renania, Restaurația franceză, Revoluția Franceză, Statele Papale, Suedia, Tratatul de la Chaumont, Tratatul de la Paris (1814), Veneția, Viena. Extinde indicele (27 Mai Mult) »
Absolutism
Absolutismul sau monarhia absolută este forma de guvernare în care monarhul (împărat, țar, sultan, rege, domnitor) dispune integral de puterea supremă în stat, poporul fiind total lipsit de drepturi (monarhie nelimitată).
Absolutism și Congresul de la Viena · Absolutism și Războaiele Napoleoniene ·
Alexandru I al Rusiei
Alexandru I Pavlovici Romanov (rusă: Александр I Павлович) (n. 23 decembrie 1777 – d. 1 decembrie 1825), a fost țarul Rusiei între 23 martie 1801 – 1 decembrie 1825, regele Poloniei între 1815 – 1825, precum și Mare Duce al Finlandei.
Alexandru I al Rusiei și Congresul de la Viena · Alexandru I al Rusiei și Războaiele Napoleoniene ·
Arthur Wellesley
Arthur Wellesley, Primul Duce de Wellington, (n. 1 mai 1769 – d. 14 septembrie 1852) a fost un ofițer și om de stat britanic, născut în Irlanda și care astăzi este recunoscut ca fiind una dintre personalitățile de prim rang pe plan militar din epoca modernă.
Arthur Wellesley și Congresul de la Viena · Arthur Wellesley și Războaiele Napoleoniene ·
Bavaria
Bavaria (în, oficial Freistaat Bayern) este landul federal care se situează în partea de sud-est a Germaniei, cu capitala la München.
Bavaria și Congresul de la Viena · Bavaria și Războaiele Napoleoniene ·
Bătălia de la Waterloo
Bătălia de la Waterloo a avut loc la 18 iunie 1815, în apropierea localității Waterloo din Belgia de astăzi, la 18 kilometri sud de Bruxelles, opunând o armată franceză condusă de Împăratul Napoleon unei armate a celei de-a Șaptea Coaliții, aflate sub comanda ducelui de Wellington și a feldmareșalului von Blücher.
Bătălia de la Waterloo și Congresul de la Viena · Bătălia de la Waterloo și Războaiele Napoleoniene ·
Belgia
Regatul Belgiei (în, în, în), cunoscut colocvial ca Belgia este o țară în Europa de Vest.
Belgia și Congresul de la Viena · Belgia și Războaiele Napoleoniene ·
Casa de Bourbon
Blazonul Casei de Bourbon a Franței și Navarei Casa de Bourbon a fost o importantă casă regală europeană, ramură a Capețienilor, și actuala casă regală în Spania și în Ducatul Luxemburg.
Casa de Bourbon și Congresul de la Viena · Casa de Bourbon și Războaiele Napoleoniene ·
Cele o sută de zile
Cele o sută de zile reprezintă perioada dintre revenirea lui Napoleon Bonaparte la Paris, la data de 20 martie 1815, din exilul său pe insula Elba și revenirea pe tron a lui Ludovic al XVIII-lea, la 8 iulie 1815.
Cele o sută de zile și Congresul de la Viena · Cele o sută de zile și Războaiele Napoleoniene ·
Danemarca-Norvegia
Danemarca-Norvegia (în daneză și norvegiană: Danmark-Norge), cunoscută și sub numele de Regatul DanoNorvegian, Monarhia Oldenburgică sau Regatul Oldenburgic, a fost o uniune reală, multinațională și multilingvă formată din Regatul Danemarcei, Regatul Norvegiei (inclusiv posesiunile norvegiene de peste mări: Insulele Feroe, Islanda, Groenlanda), Ducatul Schleswigului și.
Congresul de la Viena și Danemarca-Norvegia · Danemarca-Norvegia și Războaiele Napoleoniene ·
Democrație
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere”.
Congresul de la Viena și Democrație · Democrație și Războaiele Napoleoniene ·
Ducatul Varșoviei
Ducatul Varșoviei (Księstwo Warszawskie în limba poloneză, Duché de Varsovie în limba franceză, Herzogtum Warschau în limba germană) a fost un stat polonez înființat de Napoleon Bonaparte în 1807 pe teritoriul polonez cedat de Prusia conform Tratatului de la Tilsit.
Congresul de la Viena și Ducatul Varșoviei · Ducatul Varșoviei și Războaiele Napoleoniene ·
Dunărea
Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).
Congresul de la Viena și Dunărea · Dunărea și Războaiele Napoleoniene ·
Elveția
Elveția (în Numele în germana elvețiană este scris uneori și Schwyz ori Schwiiz. Schwyz este și numele în germana standard al unuia dintre cantoane.; în; în; în sau), denumită complet Confederația Elvețiană (în, de unde și abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome.
Congresul de la Viena și Elveția · Elveția și Războaiele Napoleoniene ·
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Congresul de la Viena și Europa · Europa și Războaiele Napoleoniene ·
Ferdinand I al celor Două Sicilii
Ferdinand I a fost suveranul Regatului celor Două Sicilii din 1759 până la moartea sa.
Congresul de la Viena și Ferdinand I al celor Două Sicilii · Ferdinand I al celor Două Sicilii și Războaiele Napoleoniene ·
Francisc I al Austriei
Francisc I al Austriei (în) din dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 12 februarie 1768, Florența - d. 2 martie 1835, Viena) a fost primul împărat al Imperiului Austriac (1804-1835) și, înainte de aceasta, ultimul împărat romano-german al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (1792-1806), sub numele de Francisc al II-lea (Franz II).
Congresul de la Viena și Francisc I al Austriei · Francisc I al Austriei și Războaiele Napoleoniene ·
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Congresul de la Viena și Franța · Franța și Războaiele Napoleoniene ·
Frederic Augustus I de Saxonia
Frederic Augustus I (Frederick Augustus Joseph Maria Anton Johann Nepomuk Aloys Xavier; 23 decembrie 1750 – 5 mai 1827) a fost rege al Saxoniei (1805–1827) din Casa de Wettin.
Congresul de la Viena și Frederic Augustus I de Saxonia · Frederic Augustus I de Saxonia și Războaiele Napoleoniene ·
Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei
Frederic Wilhelm al III-lea (în) (3 august 1770 – 7 iunie 1840) a fost rege al Prusiei din 1797 până în 1840.
Congresul de la Viena și Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei · Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei și Războaiele Napoleoniene ·
Genova
Genova (în ligură Zena, mai rar în română Genua) este un oraș-port și comună din Italia de nord, capitală a Liguriei și principal port de deservire al insulelor Corsica și Sardinia.
Congresul de la Viena și Genova · Genova și Războaiele Napoleoniene ·
George al III-lea al Regatului Unit
George al III-lea (George William Frederick; 4 iunie 1738 – 29 ianuarie 1820) a fost rege al Regatului Unit și rege al Irlandei din 25 octombrie 1760 până la unirea acestor țări la 1 ianuarie 1801; după această dată a fost rege al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei până la moartea sa.
Congresul de la Viena și George al III-lea al Regatului Unit · George al III-lea al Regatului Unit și Războaiele Napoleoniene ·
Imperiul Austriac
Imperiul Austriac (în) a fost o formațiune statală ce a existat în centrul Europei între 1804 și 1867, iar ca parte cisleithanică a Austro-Ungariei a existat până în 1918.
Congresul de la Viena și Imperiul Austriac · Imperiul Austriac și Războaiele Napoleoniene ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Congresul de la Viena și Imperiul Otoman · Imperiul Otoman și Războaiele Napoleoniene ·
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Congresul de la Viena și Imperiul Rus · Imperiul Rus și Războaiele Napoleoniene ·
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Congresul de la Viena și Italia · Italia și Războaiele Napoleoniene ·
Joachim Murat
Joachim Murat (în; n. 25 martie 1767, Labastide-Murat – d. 13 octombrie 1815, Pizzo) a fost mare duce de Clèves și Berg, mareșal al Imperiului Francez și rege al Regatului celor Două Sicilii din 1808 la 1815.
Congresul de la Viena și Joachim Murat · Joachim Murat și Războaiele Napoleoniene ·
Joseph Bonaparte
Joseph-Napoléon Bonaparte, rege al Neapolelui și Siciliei, rege al Spaniei și al Indiilor, conte de Survilliers (n. Corte, Franța, 7 ianuarie 1768 - d. Florența, Italia, 28 iulie 1844) a fost fratele mai mare al împăratului francez Napoleon I, care l-a numit rege al Neapolelui și Siciliei (1806-1808) și mai târziu rege al Spaniei.
Congresul de la Viena și Joseph Bonaparte · Joseph Bonaparte și Războaiele Napoleoniene ·
Ludovic al XVIII-lea al Franței
Ludovic al XVIII-lea (17 noiembrie 1755 - 16 septembrie 1824) a fost regele Franței și al Navarrei în 1814 și apoi în perioada 1815 - 1824.
Congresul de la Viena și Ludovic al XVIII-lea al Franței · Ludovic al XVIII-lea al Franței și Războaiele Napoleoniene ·
Malta
Malta, denumire oficială Republica Malta (în, în), este o țară insulară din Europa de Sud, formată dintr-un arhipelag în Marea Mediterană.
Congresul de la Viena și Malta · Malta și Războaiele Napoleoniene ·
Marie Louise, ducesă de Parma
Maria Louise a Austriei, născută Arhiducesa Maria Louise a Austriei, devenită după căsătorie Împărăteasă a Franței, iar din 1817 a devenit Ducesă de Parma, Piacenza și Guastalla.
Congresul de la Viena și Marie Louise, ducesă de Parma · Marie Louise, ducesă de Parma și Războaiele Napoleoniene ·
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.
Congresul de la Viena și Napoleon I · Napoleon I și Războaiele Napoleoniene ·
Nicolas Jean-de-Dieu Soult
Jean-de-Dieu Soult (n. 29 martie 1769 - m. 26 noiembrie 1851), duce de Dalmația, a fost un general, mareșal, mareșal general al armatelor regelui și om politic francez.
Congresul de la Viena și Nicolas Jean-de-Dieu Soult · Nicolas Jean-de-Dieu Soult și Războaiele Napoleoniene ·
Portugalia
Portugalia ''(vedere din satelit)'' Portugalia (în), oficial Republica Portugheză (în, pronunțat /ʁɨ'publikɐ puɾtu'ɣezɐ/), este o țară în Peninsula Iberică din Europa de Sud-Vest.
Congresul de la Viena și Portugalia · Portugalia și Războaiele Napoleoniene ·
Primul Imperiu Francez
Primul Imperiu Francez, cunoscut și cu denumirile mai obișnuite de Imperiul Francez ori Imperiul Napoleonian, acoperă perioada în care Franța a dominat cea mai mare parte a Europei continentale, sub conducerea lui Napoleon I. Din punct de vedere constituțional, Primul Imperiu Francez se referă atât la perioada dintre 1804 și 1814/1815, de la sfârșitul Consulatului Francez până la Restaurația Franceză.
Congresul de la Viena și Primul Imperiu Francez · Primul Imperiu Francez și Războaiele Napoleoniene ·
Principatul Braunschweig-Lüneburg
Principatul Elector Braunschweig-Lüneburg a fost un stat din Sfântul Imperiu Roman, ce a luat ființă în anul 1692.
Congresul de la Viena și Principatul Braunschweig-Lüneburg · Principatul Braunschweig-Lüneburg și Războaiele Napoleoniene ·
Prusia
Prusia (în, în, în letonă și lituaniană Prūsija, în) era un stat situat pe teritoriul de astăzi al Germaniei, Poloniei, Lituaniei și Federației Ruse (Prusia Orientală).
Congresul de la Viena și Prusia · Prusia și Războaiele Napoleoniene ·
Războaiele Revoluției Franceze
Războaiele Revoluției Franceze au fost o serie de conflicte, din 1792 și până în 1802, între Guvernul Revoluționar Francez și câteva state europene.
Congresul de la Viena și Războaiele Revoluției Franceze · Războaiele Napoleoniene și Războaiele Revoluției Franceze ·
Războiul celei de-a Șasea Coaliții
În cadrul Războiului celei de-a Șasea Coaliții (1813 - 1814), o coaliție formată din Imperiul Austriac, Regatul Prusiei, Imperiul Rus, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei și un număr de state germane a învins în final Primul Imperiu Francez și l-a obligat pe Împăratul Napoleon I să abdice și să plece în exil pe insula Elba.
Congresul de la Viena și Războiul celei de-a Șasea Coaliții · Războaiele Napoleoniene și Războiul celei de-a Șasea Coaliții ·
Regatul Bavariei
Regatul Bavariei a fost un stat german înființat în 1805 și care a existat până în 1918.
Congresul de la Viena și Regatul Bavariei · Regatul Bavariei și Războaiele Napoleoniene ·
Regatul celor Două Sicilii
Regatul celor Două Sicilii (în napolitană Regno d’’e Doje Sicilie, în siciliană Regnu dî Dui Sicili, în) a fost cel mai mare și mai bogat stat italian dinainte de unificarea Italiei.
Congresul de la Viena și Regatul celor Două Sicilii · Regatul celor Două Sicilii și Războaiele Napoleoniene ·
Regatul de Neapole
Regatul de Napoli a fost nume informal folosit pentru a desemna formațiunea statală cunoscută drept Regatul Siciliei care a existat în sudul Peninsulei Italice după secesiunea insulei Sicilia față de vechiul Regat al Siciliei, ca urmare a rebeliunii Vecerniilor Siciliene din 1282.
Congresul de la Viena și Regatul de Neapole · Regatul de Neapole și Războaiele Napoleoniene ·
Regatul Portugaliei
Fără descriere.
Congresul de la Viena și Regatul Portugaliei · Regatul Portugaliei și Războaiele Napoleoniene ·
Regatul Prusiei
Regatul Prusiei a fost un regat german ce e existat între 1701 și 1918 și care, din 1871, a fost principalul stat din Imperiul German, ce reprezenta aproximativ două treimi din teritoriul acestuia.
Congresul de la Viena și Regatul Prusiei · Regatul Prusiei și Războaiele Napoleoniene ·
Regatul Sardiniei
Regatul Sardiniei (mai rar Regatul Piemontului) este un fost stat din Europa, care a existat de la începutul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XIX-lea.
Congresul de la Viena și Regatul Sardiniei · Regatul Sardiniei și Războaiele Napoleoniene ·
Regatul Saxoniei
Regatul Saxoniei s-a format din Principatul Saxoniei, și a existat între anii 1806 - 1918.
Congresul de la Viena și Regatul Saxoniei · Regatul Saxoniei și Războaiele Napoleoniene ·
Regatul Unit al Țărilor de Jos
Regatul Unit al Țărilor de Jos (sau Royaume uni des Pays-Bas, în latină: Regnum Belgicum) este numele oficial al unui fost stat european creat la sfârșitul erei Napoleoniene, prin decizia Congresului de la Viena.
Congresul de la Viena și Regatul Unit al Țărilor de Jos · Regatul Unit al Țărilor de Jos și Războaiele Napoleoniene ·
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei a fost numele formal al Regatului Unit între 1 ianuarie 1801 și 12 aprilie 1927.
Congresul de la Viena și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei · Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei și Războaiele Napoleoniene ·
Regatul Württemberg
Regatul Württemberg (în) a fost un stat ce a existat între 1806 și 1918, aflat în zona actualului land german Baden-Württemberg.
Congresul de la Viena și Regatul Württemberg · Regatul Württemberg și Războaiele Napoleoniene ·
Renania
Rheinprovinz (anno 1905) Renania sau „Țara Rinului” (în germană: Rheinland sau Rheinprovinz) este o fostă provincie a Prusiei din vestul Germaniei.
Congresul de la Viena și Renania · Renania și Războaiele Napoleoniene ·
Restaurația franceză
Restaurația (în) este numele dat perioadei din Istoria Franței dintre 1814 și 1830.
Congresul de la Viena și Restaurația franceză · Restaurația franceză și Războaiele Napoleoniene ·
Revoluția Franceză
Revoluția franceză (în) a fost o serie de revolte sociale și politice radicale din Franța, în perioada anilor 1789-1799, care a afectat profund istoria modernă a Franței, marcând declinul puternic al monarhiei și bisericii și apariția democrației și naționalismului.
Congresul de la Viena și Revoluția Franceză · Revoluția Franceză și Războaiele Napoleoniene ·
Statele Papale
Statele Papale (nume alternative: Statul Papal, Statele Bisericii sau Statele Pontificale; în; în) au fost o entitate politică importantă din Italia din secolul al VI-lea d.Hr.
Congresul de la Viena și Statele Papale · Războaiele Napoleoniene și Statele Papale ·
Suedia
Suedia, oficial Regatul Suediei (în), este o din Europa de Nord.
Congresul de la Viena și Suedia · Războaiele Napoleoniene și Suedia ·
Tratatul de la Chaumont
Tratatul de la Chaumont a fost o serie de înțelegeri semnate separat, dar având texte identice, dintre Imperiul Austriac, Regatul Prusiei, Imperiul Rus și Regatul Unit datată pe 1 martie 1814, dar semnate în fapt pe 9 sau 19 martie.
Congresul de la Viena și Tratatul de la Chaumont · Războaiele Napoleoniene și Tratatul de la Chaumont ·
Tratatul de la Paris (1814)
Tratatul de la Paris, semnat la 30 mai 1814, a pus capăt războiului dintre Franța și Coaliția a șasea, parte a războaielor napoleoniene, în urma unui armistițiu semnat la 23 aprilie între Charles, Contele de Artois și aliați.
Congresul de la Viena și Tratatul de la Paris (1814) · Războaiele Napoleoniene și Tratatul de la Paris (1814) ·
Veneția
Bazilica San Marco thumb Veneția (în, în venețiană Venèxia sau Venèzsia sau) este principalul oraș al regiunii Veneto și al Italiei nord-orientale.
Congresul de la Viena și Veneția · Războaiele Napoleoniene și Veneția ·
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Congresul de la Viena și Viena · Războaiele Napoleoniene și Viena ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Congresul de la Viena și Războaiele Napoleoniene
- Ceea ce au în comun cu Congresul de la Viena și Războaiele Napoleoniene
- Similarități între Congresul de la Viena și Războaiele Napoleoniene
Comparație între Congresul de la Viena și Războaiele Napoleoniene
Congresul de la Viena are 156 de relații, în timp ce Războaiele Napoleoniene are 335. Așa cum au în comun 57, indicele Jaccard este 11.61% = 57 / (156 + 335).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Congresul de la Viena și Războaiele Napoleoniene. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: