Cuprins
155 relaţii: Absolutism, Alexandru I al Rusiei, Aristocrație, Arthur Wellesley, Avignon, Baden, Baden-Württemberg, Bavaria, Bătălia de la Waterloo, Belgia, Bulgari, Burghezie, Cambridge University Press, Casa de Bourbon, Casa de Habsburg, Casa de Orania, Cele o sută de zile, Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord, Colonia Capului, Comitatul Princiar Tirol, Concertul European, Confederația Germană, Conferința de Pace de la Paris din 1919, Conservatorism, Cracovia, Dalmația, Danemarca, Danemarca-Norvegia, Democrație, Dieceza de Münster, Ducatul Nassau, Ducatul Varșoviei, Dunărea, Echilibru al puterii, Elveția, Țările de Jos de Sud, Europa, Europa de Sud-Est, Ferdinand I al celor Două Sicilii, Feudalism, Francisc I al Austriei, Franconia, Franța, Frederic Augustus I de Saxonia, Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei, Frislanda de Est, Gdańsk, Geneva, Genova, George al III-lea al Regatului Unit, ... Extinde indicele (105 Mai Mult) »
- 1815 în Europa
- Tratate ale Imperiului Rus
- Tratate de pace
Absolutism
Absolutismul sau monarhia absolută este forma de guvernare în care monarhul (împărat, țar, sultan, rege, domnitor) dispune integral de puterea supremă în stat, poporul fiind total lipsit de drepturi (monarhie nelimitată).
Vedea Congresul de la Viena și Absolutism
Alexandru I al Rusiei
Alexandru I Pavlovici Romanov (rusă: Александр I Павлович) (n. 23 decembrie 1777 – d. 1 decembrie 1825), a fost țarul Rusiei între 23 martie 1801 – 1 decembrie 1825, regele Poloniei între 1815 – 1825, precum și Mare Duce al Finlandei.
Vedea Congresul de la Viena și Alexandru I al Rusiei
Aristocrație
Franței, supranumit Regele Soare Cuvântul grec antic aristocrație definește un regim politic în care "conduc cei mai buni".
Vedea Congresul de la Viena și Aristocrație
Arthur Wellesley
Arthur Wellesley, Primul Duce de Wellington, (n. 1 mai 1769 – d. 14 septembrie 1852) a fost un ofițer și om de stat britanic, născut în Irlanda și care astăzi este recunoscut ca fiind una dintre personalitățile de prim rang pe plan militar din epoca modernă.
Vedea Congresul de la Viena și Arthur Wellesley
Avignon
Avignon este un oraș în sudul Franței, prefectura departamentului Vaucluse în regiunea Provence-Alpi-Coasta de Azur.
Vedea Congresul de la Viena și Avignon
Baden
Baden este un stat istoric în sud-vestul Germaniei, pe malul drept al râului Rin.
Vedea Congresul de la Viena și Baden
Baden-Württemberg
Baden-Württemberg este unul dintre landurile Germaniei.
Vedea Congresul de la Viena și Baden-Württemberg
Bavaria
Bavaria (în, oficial Freistaat Bayern) este landul federal care se situează în partea de sud-est a Germaniei, cu capitala la München.
Vedea Congresul de la Viena și Bavaria
Bătălia de la Waterloo
Bătălia de la Waterloo a avut loc la 18 iunie 1815, în apropierea localității Waterloo din Belgia de astăzi, la 18 kilometri sud de Bruxelles, opunând o armată franceză condusă de Împăratul Napoleon unei armate a celei de-a Șaptea Coaliții, aflate sub comanda ducelui de Wellington și a feldmareșalului von Blücher.
Vedea Congresul de la Viena și Bătălia de la Waterloo
Belgia
Regatul Belgiei (în, în, în), cunoscut colocvial ca Belgia este o țară în Europa de Vest.
Vedea Congresul de la Viena și Belgia
Bulgari
Spațiul etnic bulgar și zonele adiacente în 1912. La vremea respectivă macedonenii slavi se considerau ca fiind bulgari. Popoare migratoare pe teritoriul României și al Republicii Moldova Bulgarii sunt un popor sud slav care trăiește preponderent în Bulgaria, dar și în Macedonia de Nord (existența unei etnii macedonene slave este negată de către unii oameni de știință, mai ales bulgari, care consideră că aceștia ar fi de fapt tot bulgari), Ucraina (în sud), Republica Moldova (în sud), Serbia (în nord și în est), Grecia (în est), Turcia (în partea europeană) și în România.
Vedea Congresul de la Viena și Bulgari
Burghezie
Burghezia (din franceză Bourgeoisie) este un termen francez polisemantic care poate însemna.
Vedea Congresul de la Viena și Burghezie
Cambridge University Press
Clădirea Pitt, sediul Cambridge University Press din Trumpington Street, Cambridge Cambridge University Press este editura Universității Cambridge.
Vedea Congresul de la Viena și Cambridge University Press
Casa de Bourbon
Blazonul Casei de Bourbon a Franței și Navarei Casa de Bourbon a fost o importantă casă regală europeană, ramură a Capețienilor, și actuala casă regală în Spania și în Ducatul Luxemburg.
Vedea Congresul de la Viena și Casa de Bourbon
Casa de Habsburg
Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.
Vedea Congresul de la Viena și Casa de Habsburg
Casa de Orania
Casa de Orania este numele unei familii nobiliare, care, în prezent, alcătuiesc familia regală din Olanda.
Vedea Congresul de la Viena și Casa de Orania
Cele o sută de zile
Cele o sută de zile reprezintă perioada dintre revenirea lui Napoleon Bonaparte la Paris, la data de 20 martie 1815, din exilul său pe insula Elba și revenirea pe tron a lui Ludovic al XVIII-lea, la 8 iulie 1815.
Vedea Congresul de la Viena și Cele o sută de zile
Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord
Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord, binecunoscut ca Talleyrand, a fost un politician și diplomat francez.
Vedea Congresul de la Viena și Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord
Colonia Capului
Colonia Capului a fost inițial o colonie olandeză, ulterior colonie britanică care actual se află în statul Africa de Sud.
Vedea Congresul de la Viena și Colonia Capului
Comitatul Princiar Tirol
Stema Comitatului Princiar Tirol Comitatul Princiar Tirol în Austro-Ungaria Comitatul Princiar Tirol (în, în) (pînă în 1861 Comitatul Princiar Tirol cu Țara Vorarlberg — Gefürstete Grafschaft Tirol mit dem Lande Vorarlberg) a fost o monarhie din Mitteleuropa, căreia îi aparținea regiunea Tirol și, pînă în 1861, Vorarlberg.
Vedea Congresul de la Viena și Comitatul Princiar Tirol
Concertul European
Concertul European, cunoscut și cu numele Sistemul Congresului după Congresul de la Viena a fost balanța puterii care a existat în Europa de la sfârșitul Războaielor Napoleoniene (1815) până la izbucnirea Primului Război Mondial (1914), cu toate modificările majore făcute după Revoluția din 1848.
Vedea Congresul de la Viena și Concertul European
Confederația Germană
Confederația Germană (în) a fost o confederație formată din mai multe state din Europa Centrală, care a existat între 1815 și 1866.
Vedea Congresul de la Viena și Confederația Germană
Conferința de Pace de la Paris din 1919
„Cei patru mari” în timpul Conferinței de Pace de la Paris (de la stânga la dreapta, David Lloyd George, Vittorio Orlando, Georges Clemenceau și Woodrow Wilson) Conferința de Pace de la Paris a început la 18 ianuarie 1919, având drept obiectiv dezbaterea noii configurații politico-teritoriale și rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial.
Vedea Congresul de la Viena și Conferința de Pace de la Paris din 1919
Conservatorism
Conservatorismul este o filozofie politică și socială ce promovează instituțiile și practicile sociale tradiționale în contextul culturii și civilizației.
Vedea Congresul de la Viena și Conservatorism
Cracovia
Cracovia este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia.
Vedea Congresul de la Viena și Cracovia
Dalmația
Harta Dalmației în Croația Dalmația (în croată Dalmacija, în italiană Dalmazia, in maghiară Dalmácia) este o regiune de pe coasta estică a Mării Adriatice, în Croația de astăzi și o mică parte în Muntenegru, de la insula Rab în nord-vest până la Golful Kotor în sud-est.
Vedea Congresul de la Viena și Dalmația
Danemarca
Danemarca (în), oficial Regatul Danemarcei (în), este un stat suveran din Europa de Nord, având și două teritorii autonome constituente de peste mări, care fac parte integrantă din regat: Insulele Feroe în Atlanticul de Nord și Groenlanda în America de Nord.
Vedea Congresul de la Viena și Danemarca
Danemarca-Norvegia
Danemarca-Norvegia (în daneză și norvegiană: Danmark-Norge), cunoscută și sub numele de Regatul DanoNorvegian, Monarhia Oldenburgică sau Regatul Oldenburgic, a fost o uniune reală, multinațională și multilingvă formată din Regatul Danemarcei, Regatul Norvegiei (inclusiv posesiunile norvegiene de peste mări: Insulele Feroe, Islanda, Groenlanda), Ducatul Schleswigului și.
Vedea Congresul de la Viena și Danemarca-Norvegia
Democrație
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere”.
Vedea Congresul de la Viena și Democrație
Dieceza de Münster
Catedrala din Münster Dieceza de Münster (în) este una din cele douăzecișișapte episcopii ale Bisericii Romano-Catolice din Germania, cu sediul în orașul Münster.
Vedea Congresul de la Viena și Dieceza de Münster
Ducatul Nassau
Ducatul Nassau a aparținut de statele Confederației Germane care a existat între anii 1815 și 1866 care a fost formată în urma Congresului de la Viena ca succesor al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Congresul de la Viena și Ducatul Nassau
Ducatul Varșoviei
Ducatul Varșoviei (Księstwo Warszawskie în limba poloneză, Duché de Varsovie în limba franceză, Herzogtum Warschau în limba germană) a fost un stat polonez înființat de Napoleon Bonaparte în 1807 pe teritoriul polonez cedat de Prusia conform Tratatului de la Tilsit.
Vedea Congresul de la Viena și Ducatul Varșoviei
Dunărea
Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).
Vedea Congresul de la Viena și Dunărea
Echilibru al puterii
Balanță a puterii (echilibru al puterii) a constituit un principiu călăuzitor al diplomației și politicii europene.
Vedea Congresul de la Viena și Echilibru al puterii
Elveția
Elveția (în Numele în germana elvețiană este scris uneori și Schwyz ori Schwiiz. Schwyz este și numele în germana standard al unuia dintre cantoane.; în; în; în sau), denumită complet Confederația Elvețiană (în, de unde și abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome.
Vedea Congresul de la Viena și Elveția
Țările de Jos de Sud
Țările de Jos de Sud (sau Țările de Jos meridionale) este denumirea dată teritoriului din sudul regiunii Țărilor de Jos.
Vedea Congresul de la Viena și Țările de Jos de Sud
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Vedea Congresul de la Viena și Europa
Europa de Sud-Est
Împărțirea Europei pe criterii culturale Europa de Sud-est este o regiune din Europa care include următoarele țări.
Vedea Congresul de la Viena și Europa de Sud-Est
Ferdinand I al celor Două Sicilii
Ferdinand I a fost suveranul Regatului celor Două Sicilii din 1759 până la moartea sa.
Vedea Congresul de la Viena și Ferdinand I al celor Două Sicilii
Feudalism
Tapiserie prezentând o scenă tipic feudală din ''Les Très Riches Heures du duc de Berry'', luna martie Feudalismul este un sistem politico-economico-social, corespunzând Evului Mediu european, caracterizat prin preponderența economiei de subzistență asupra celei de piață, prin înzestrarea producătorului direct cu utilaje de producție, în timp ce pământul este în general proprietatea cu caracter personal a stăpânului domeniului (boier, nobil) care are diverse grade de autoritate asupra producătorului direct, asigurată prin constrângerea extraeconomică (oștile, arnăuții, ceaușii, pandurii), și prin nivelul scăzut al tehnicii dar ridicat al nesiguranței, care obligă producătorul să apeleze la stăpân.
Vedea Congresul de la Viena și Feudalism
Francisc I al Austriei
Francisc I al Austriei (în) din dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 12 februarie 1768, Florența - d. 2 martie 1835, Viena) a fost primul împărat al Imperiului Austriac (1804-1835) și, înainte de aceasta, ultimul împărat romano-german al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (1792-1806), sub numele de Francisc al II-lea (Franz II).
Vedea Congresul de la Viena și Francisc I al Austriei
Franconia
Stema Franconiei Franconia (în germană: Franken) este o regiune tradițională, geografică din Germania de sud.
Vedea Congresul de la Viena și Franconia
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Vedea Congresul de la Viena și Franța
Frederic Augustus I de Saxonia
Frederic Augustus I (Frederick Augustus Joseph Maria Anton Johann Nepomuk Aloys Xavier; 23 decembrie 1750 – 5 mai 1827) a fost rege al Saxoniei (1805–1827) din Casa de Wettin.
Vedea Congresul de la Viena și Frederic Augustus I de Saxonia
Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei
Frederic Wilhelm al III-lea (în) (3 august 1770 – 7 iunie 1840) a fost rege al Prusiei din 1797 până în 1840.
Vedea Congresul de la Viena și Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei
Frislanda de Est
Frislanda de Est în sens politic Frislanda de East în sens mai larg Frislanda de Est (în germană: Ostfriesland, în germană de jos: Oostfreesland) este o regiune în nord-vest de Saxonia Inferioară, Germania, la coasta Marea Nordului.
Vedea Congresul de la Viena și Frislanda de Est
Gdańsk
Gdańsk (în, în) este un municipiu în Polonia, situat în partea de nord a Poloniei, reședința voievodatului Pomerania și unul dintre cele mai mari porturi ale țării.
Vedea Congresul de la Viena și Gdańsk
Geneva
Geneva (sectorul internațional) Geneva (în, în) este un oraș elvețian situat în extremitatea vestică a țării, capitală a cantonului cu același nume.
Vedea Congresul de la Viena și Geneva
Genova
Genova (în ligură Zena, mai rar în română Genua) este un oraș-port și comună din Italia de nord, capitală a Liguriei și principal port de deservire al insulelor Corsica și Sardinia.
Vedea Congresul de la Viena și Genova
George al III-lea al Regatului Unit
George al III-lea (George William Frederick; 4 iunie 1738 – 29 ianuarie 1820) a fost rege al Regatului Unit și rege al Irlandei din 25 octombrie 1760 până la unirea acestor țări la 1 ianuarie 1801; după această dată a fost rege al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei până la moartea sa.
Vedea Congresul de la Viena și George al III-lea al Regatului Unit
Greci
Grecii (greacă: Έλληνες - ''ellenes'') reprezintă o grupă etnică și o națiune care populează Grecia din secolul al XVII-lea î.Hr. până în prezent.
Vedea Congresul de la Viena și Greci
Guadelupa
Guadelupa este un arhipelag în partea estică a Caraibelor.
Vedea Congresul de la Viena și Guadelupa
Helgoland
Helgoland (în frizona nordică Deät Lun.
Vedea Congresul de la Viena și Helgoland
Henry Kissinger
Henry Alfred Kissinger născut Heinz Alfred Kissinger a fost secretar de stat al Statelor Unite și consilier pe probleme de securitate națională în timpul președinției lui Richard Nixon și în cea a lui Gerald Ford.
Vedea Congresul de la Viena și Henry Kissinger
Iliria
În antichitatea clasică, Iliria era regiunea din vestul Peninsulei Balcanice, cuprinsă între Marea Adriatică, râul Morava și Panonia, locuit de iliri.
Vedea Congresul de la Viena și Iliria
Imperiul Austriac
Imperiul Austriac (în) a fost o formațiune statală ce a existat în centrul Europei între 1804 și 1867, iar ca parte cisleithanică a Austro-Ungariei a existat până în 1918.
Vedea Congresul de la Viena și Imperiul Austriac
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Vedea Congresul de la Viena și Imperiul Otoman
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Vedea Congresul de la Viena și Imperiul Rus
Indiile de Est Neerlandeze
Indiile de Est Neerlandeze (în; în), cunoscute și sub numele de Indiile de Est Olandeze, a fost o colonie neerlandeză, care a devenit Indonezia modernă după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Vedea Congresul de la Viena și Indiile de Est Neerlandeze
Indiile Occidentale
Indiile Occidentale, Indiile de Vest (Indiile Vestice) sau India de Vest (India Vestică) este o regiune din Bazinul Caraibelor și Oceanul Atlantic de nord, care include insulele Antile și arhipelagul Bahamas (Arhipelagul Lucayan).
Vedea Congresul de la Viena și Indiile Occidentale
Industrie
O industrie este o ramură a producției materiale și a economiei naționale, care cuprinde totalitatea întreprinderilor (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu producția uneltelor de muncă, cu extracția materiilor prime, a materialelor și combustibililor și cu prelucrarea ulterioară a produselor obținute.
Vedea Congresul de la Viena și Industrie
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Vedea Congresul de la Viena și Italia
Joachim Murat
Joachim Murat (în; n. 25 martie 1767, Labastide-Murat – d. 13 octombrie 1815, Pizzo) a fost mare duce de Clèves și Berg, mareșal al Imperiului Francez și rege al Regatului celor Două Sicilii din 1808 la 1815.
Vedea Congresul de la Viena și Joachim Murat
Joseph Bonaparte
Joseph-Napoléon Bonaparte, rege al Neapolelui și Siciliei, rege al Spaniei și al Indiilor, conte de Survilliers (n. Corte, Franța, 7 ianuarie 1768 - d. Florența, Italia, 28 iulie 1844) a fost fratele mai mare al împăratului francez Napoleon I, care l-a numit rege al Neapolelui și Siciliei (1806-1808) și mai târziu rege al Spaniei.
Vedea Congresul de la Viena și Joseph Bonaparte
Klemens Wenzel von Metternich
Klemens Wenzel Nepomuk Lothar von Metternich-Winneberg zu Beilstein (n. 15 mai 1773, Koblenz — d. 11 iunie 1859, Viena) a fost un om de stat austriac și unul dintre cei mai importanți diplomați ai timpului său.
Vedea Congresul de la Viena și Klemens Wenzel von Metternich
Libertatea de exprimare
Libertatea de exprimare este un principiu care susține libertatea unui om sau a unei comunități de a-și exprima opiniile și ideile fără frica unor represalii, cenzuri sau sancțiuni.
Vedea Congresul de la Viena și Libertatea de exprimare
Lista monarhilor ruși
Ruși Monarhi.
Vedea Congresul de la Viena și Lista monarhilor ruși
Ludovic al XVIII-lea al Franței
Ludovic al XVIII-lea (17 noiembrie 1755 - 16 septembrie 1824) a fost regele Franței și al Navarrei în 1814 și apoi în perioada 1815 - 1824.
Vedea Congresul de la Viena și Ludovic al XVIII-lea al Franței
Luxemburg
Luxemburg (în; în; în), oficial Marele Ducat de Luxemburg sau Marele Ducat al Luxemburgului, este o țară fără ieșire la mare, din vestul Europei.
Vedea Congresul de la Viena și Luxemburg
Mainz
(Mogontiacum, Mayence, în trecut denumit în română Maiența) este un oraș în Germania, reședința landului Renania-Palatinat, cu o populație de aprox.
Vedea Congresul de la Viena și Mainz
Malta
Malta, denumire oficială Republica Malta (în, în), este o țară insulară din Europa de Sud, formată dintr-un arhipelag în Marea Mediterană.
Vedea Congresul de la Viena și Malta
Mare putere
O mare putere este o națiune sau un stat care are capacitatea să-și exercite influența la scară globală.
Vedea Congresul de la Viena și Mare putere
Marele Ducat de Toscana
Marele Ducat de Toscana a fost o monarhie situată în Italia Centrală, cu întreruperi din 1569 până în 1859, înlocuind Ducatul de Florența.
Vedea Congresul de la Viena și Marele Ducat de Toscana
Marele Ducat Hessa
Marele Ducat Hessa a fost un fost stat ce a existat pe teritoriul actual al Germaniei.
Vedea Congresul de la Viena și Marele Ducat Hessa
Marie Louise, ducesă de Parma
Maria Louise a Austriei, născută Arhiducesa Maria Louise a Austriei, devenită după căsătorie Împărăteasă a Franței, iar din 1817 a devenit Ducesă de Parma, Piacenza și Guastalla.
Vedea Congresul de la Viena și Marie Louise, ducesă de Parma
Martinica
Martinica este o insulă în partea estică a Caraibelor.
Vedea Congresul de la Viena și Martinica
Mecklenburg-Schwerin
Mecklenburg-Schwerin a fost un mare ducat în componența Confederației Germane (1815-1867).
Vedea Congresul de la Viena și Mecklenburg-Schwerin
Monarhia Habsburgică
Monarhia Habsburgică este un apelativ neoficial printre istorici pentru țările și provinciile care au fost conduse de ramura austriacă junioară a Casei de Habsburg până în 1780, iar apoi de ramura succesoare a Casei de Habsburg-Lorena (descendenții rezultați din căsătoria Mariei Terezia cu Francisc Ștefan de Lorena) până în 1918.
Vedea Congresul de la Viena și Monarhia Habsburgică
Monarhism
Monarhismul sau regalismul este o teorie sau curent politic ce susține instalarea, păstrarea sau reinstaurarea monarhiei ca formă de guvernare a unui stat, din considerente de superioritate față de alte forme de conducere statală.
Vedea Congresul de la Viena și Monarhism
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea.
Vedea Congresul de la Viena și Napoleon I
Nicolas Jean-de-Dieu Soult
Jean-de-Dieu Soult (n. 29 martie 1769 - m. 26 noiembrie 1851), duce de Dalmația, a fost un general, mareșal, mareșal general al armatelor regelui și om politic francez.
Vedea Congresul de la Viena și Nicolas Jean-de-Dieu Soult
Nisa
Nisa (în, în, în, în, în provensală Nix) este un oraș în sud-estul Franței, pe coasta Mării Mediterane, la poalele Alpilor Maritimi.
Vedea Congresul de la Viena și Nisa
Norvegia
Norvegia (în Bokmål sau NoregNynorsk), oficial Regatul Norvegiei, este un stat suveran și unitar, guvernat ca o monarhie, al cărui teritoriu cuprinde partea de vest a Peninsulei Scandinave, plus insula Jan Mayen și arhipelagul Svalbard.
Vedea Congresul de la Viena și Norvegia
Olivenza
Olivenza Olivenza (← spaniolă) este un oraș din provincia Badajoz, Extremadura, Spania.
Vedea Congresul de la Viena și Olivenza
Orașul Liber Cracovia
Orașul Liber Cracovia (cunoscut și ca Republica Cracoviană, denumirea oficială: Orașul Liber, Independent și Exigent Neutru Cracovia și Districtul Său) a fost un oraș-stat creat după Congresul de la Viena în 1815, controlat prin vecinii săi (Rusia, Prusia, Austria) până în anul 1846, când a fost anexat de către Austria după nereușita Revoltă din Cracovia.
Vedea Congresul de la Viena și Orașul Liber Cracovia
Organizația Națiunilor Unite
Sediul ONU din New York Organizația Națiunilor Unite (abreviat: ONU) este cea mai importantă organizație internațională din lume.
Vedea Congresul de la Viena și Organizația Națiunilor Unite
Partid
Termenul „Partid” se poate referi la.
Vedea Congresul de la Viena și Partid
Pfalz (Region)
Amplasarea Palatinatului Regiunea Palatinului sau Regiunea Pfalz este un ținut din sud-vestul Germaniei, are o suprafață de 5451,13 km² cu o populație de 1,4 milioane de locuitori.
Vedea Congresul de la Viena și Pfalz (Region)
Piemont
Provinciile regiunii Piemont Piemont (în) este una dintre cele 20 de regiuni ale Italiei.
Vedea Congresul de la Viena și Piemont
Polonia Congresului
Polonia Congresului în 1871 Polonia Congresului este denumirea neoficială a Regatului Poloniei (1815-1831) aflat sub suzeranitate rusă, o entitate politică creată după dezmembrarea Ducatului Varșoviei hotărâtă la Congresul de la Viena din 1815, atunci când marile puteri au reorganizat Europa după războaiele napoleoniene.
Vedea Congresul de la Viena și Polonia Congresului
Portugalia
Portugalia ''(vedere din satelit)'' Portugalia (în), oficial Republica Portugheză (în, pronunțat /ʁɨ'publikɐ puɾtu'ɣezɐ/), este o țară în Peninsula Iberică din Europa de Sud-Vest.
Vedea Congresul de la Viena și Portugalia
Primul Imperiu Francez
Primul Imperiu Francez, cunoscut și cu denumirile mai obișnuite de Imperiul Francez ori Imperiul Napoleonian, acoperă perioada în care Franța a dominat cea mai mare parte a Europei continentale, sub conducerea lui Napoleon I. Din punct de vedere constituțional, Primul Imperiu Francez se referă atât la perioada dintre 1804 și 1814/1815, de la sfârșitul Consulatului Francez până la Restaurația Franceză.
Vedea Congresul de la Viena și Primul Imperiu Francez
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Vedea Congresul de la Viena și Primul Război Mondial
Principatul Braunschweig-Lüneburg
Principatul Elector Braunschweig-Lüneburg a fost un stat din Sfântul Imperiu Roman, ce a luat ființă în anul 1692.
Vedea Congresul de la Viena și Principatul Braunschweig-Lüneburg
Principe elector
Principi electori aflați în deliberare (de la stânga la dreapta: Arhiepiscopul de Köln, Arhiepiscopul de Mainz, Arhiepiscopul de Trier, Contele Palatinatului, Ducele Saxoniei, Margravul de Brandenburg și Regele Boemiei). Principii electori ai Sfântului Imperiu Roman (în; în, (la plural Kurfürsten) au fost cei șapte membri ai colegiului electoral al Sfântului Imperiu Roman: trei arhiepiscopi (de Mainz, Köln și Trier) și patru principi laici.
Vedea Congresul de la Viena și Principe elector
Proletariat
Proletariat este un termen care denumește totalitatea proletarilor.
Vedea Congresul de la Viena și Proletariat
Provența-Alpi-Coasta de Azur
Provența-Alpi-Coasta de Azur este una dintre cele 18 regiuni ale Franței.
Vedea Congresul de la Viena și Provența-Alpi-Coasta de Azur
Provinciile Unite
Republica celor Șapte Provincii Unite ale Țărilor de Jos (neerlandeză: Republiek der Zeven Verenigde Nederlanden) a fost numele republicii Țărilor de Jos din 1581 până în 1795.
Vedea Congresul de la Viena și Provinciile Unite
Prusia
Prusia (în, în, în letonă și lituaniană Prūsija, în) era un stat situat pe teritoriul de astăzi al Germaniei, Poloniei, Lituaniei și Federației Ruse (Prusia Orientală).
Vedea Congresul de la Viena și Prusia
Războaiele Napoleoniene
Războaiele Napoleoniene reprezintă o serie de războaie globale purtate în timpul domniei lui Napoleon Bonaparte în Franța (1799 – 1815), care s-au sfârșit odată cu înfrângerea lui Napoleon Bonaparte la bătălia de la Bătălia de la Waterloo de către britanici.
Vedea Congresul de la Viena și Războaiele Napoleoniene
Războaiele Revoluției Franceze
Războaiele Revoluției Franceze au fost o serie de conflicte, din 1792 și până în 1802, între Guvernul Revoluționar Francez și câteva state europene.
Vedea Congresul de la Viena și Războaiele Revoluției Franceze
Războiul celei de-a Șasea Coaliții
În cadrul Războiului celei de-a Șasea Coaliții (1813 - 1814), o coaliție formată din Imperiul Austriac, Regatul Prusiei, Imperiul Rus, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei și un număr de state germane a învins în final Primul Imperiu Francez și l-a obligat pe Împăratul Napoleon I să abdice și să plece în exil pe insula Elba.
Vedea Congresul de la Viena și Războiul celei de-a Șasea Coaliții
Reacțiune (politică)
Reacțiunea a fost mișcarea de la începutul secolului al XIX-lea care s-a opus continuării revoluției franceze și adoptării ideilor ei (cod civil, sistem parlamentar, drepturi fundamentale, constituție, republică etc.). Joseph de Maistre, principalul teoretician al mișcării, a considerat că teroarea este rezultatul firesc al cultului rațiunii.
Vedea Congresul de la Viena și Reacțiune (politică)
Regatele Unite ale Suediei și Norvegiei
Regatele Unite ale Suediei și Norvegiei, cunoscută mai ales ca Uniunea dintre Suedia și Norvegia, (Svensk-norska unionen; Den svensk-norske union) (sau și ca Suedia și Norvegia ori Suedia-Norvegia), sau ca Regatele Unite, a fost o uniune personală a regatelor Suedia și Norvegia sub un monarh comun și cu o politică externă comună care a durat din 1814 până la dizolvarea sa pașnică din 1905.
Vedea Congresul de la Viena și Regatele Unite ale Suediei și Norvegiei
Regatul Bavariei
Regatul Bavariei a fost un stat german înființat în 1805 și care a existat până în 1918.
Vedea Congresul de la Viena și Regatul Bavariei
Regatul celor Două Sicilii
Regatul celor Două Sicilii (în napolitană Regno d’’e Doje Sicilie, în siciliană Regnu dî Dui Sicili, în) a fost cel mai mare și mai bogat stat italian dinainte de unificarea Italiei.
Vedea Congresul de la Viena și Regatul celor Două Sicilii
Regatul de Neapole
Regatul de Napoli a fost nume informal folosit pentru a desemna formațiunea statală cunoscută drept Regatul Siciliei care a existat în sudul Peninsulei Italice după secesiunea insulei Sicilia față de vechiul Regat al Siciliei, ca urmare a rebeliunii Vecerniilor Siciliene din 1282.
Vedea Congresul de la Viena și Regatul de Neapole
Regatul Țărilor de Jos
Regatul Țărilor de Jos este o asociere cu caracteristici federale bazată pe acordul politic, care constă din trei țări constituente: Țările de Jos (numită și Olanda) în Europa și trei regiuni insulare din Caraibe: Aruba, Curaçao și Sint Maarten.
Vedea Congresul de la Viena și Regatul Țărilor de Jos
Regatul Hanovra
Regatul Hanovra a fost înființat în octombrie 1814 de Congresul de la Viena, cu restaurarea lui George al III-lea pe teritoriile sale hanoveriene după epoca napoleoniană.
Vedea Congresul de la Viena și Regatul Hanovra
Regatul Lombardia-Veneția
Regatul Lombardia-Veneția (Regno Lombardo-Veneto, Königreich Lombardo–Venetien) a fost creat la Congresul de la Viena în semn de recunoaștere a drepturilor Casei de Habsburg-Lorena asupra Lombardiei și a fostei Republica Veneția după Regatul napoleonian al Italiei, proclamat în 1805, care s-a prăbușit.
Vedea Congresul de la Viena și Regatul Lombardia-Veneția
Regatul Prusiei
Regatul Prusiei a fost un regat german ce e existat între 1701 și 1918 și care, din 1871, a fost principalul stat din Imperiul German, ce reprezenta aproximativ două treimi din teritoriul acestuia.
Vedea Congresul de la Viena și Regatul Prusiei
Regatul Sardiniei
Regatul Sardiniei (mai rar Regatul Piemontului) este un fost stat din Europa, care a existat de la începutul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XIX-lea.
Vedea Congresul de la Viena și Regatul Sardiniei
Regatul Saxoniei
Regatul Saxoniei s-a format din Principatul Saxoniei, și a existat între anii 1806 - 1918.
Vedea Congresul de la Viena și Regatul Saxoniei
Regatul Unit al Țărilor de Jos
Regatul Unit al Țărilor de Jos (sau Royaume uni des Pays-Bas, în latină: Regnum Belgicum) este numele oficial al unui fost stat european creat la sfârșitul erei Napoleoniene, prin decizia Congresului de la Viena.
Vedea Congresul de la Viena și Regatul Unit al Țărilor de Jos
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei a fost numele formal al Regatului Unit între 1 ianuarie 1801 și 12 aprilie 1927.
Vedea Congresul de la Viena și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei
Regatul Württemberg
Regatul Württemberg (în) a fost un stat ce a existat între 1806 și 1918, aflat în zona actualului land german Baden-Württemberg.
Vedea Congresul de la Viena și Regatul Württemberg
Relațiile internaționale dintre Marile Puteri (1814–1919)
Relațiile internaționale dintre Marile Puteri (1814–1919) acoperă perioada de la încheierea Războaielor Napoleoniene și semnarea înțelegerilor de la Congresul de la Viena până la sfârșitul Primului Război Mondial și semnarea Tratatelor de pace de la Paris din 1919.
Vedea Congresul de la Viena și Relațiile internaționale dintre Marile Puteri (1814–1919)
Renania
Rheinprovinz (anno 1905) Renania sau „Țara Rinului” (în germană: Rheinland sau Rheinprovinz) este o fostă provincie a Prusiei din vestul Germaniei.
Vedea Congresul de la Viena și Renania
Republica Genova
Republica Genova (Repùbrica de Zena în ligură, Respublica Ianuensis în latină), în mod oficial până la 1528 și Communis Ianuensis Republica companion Serene de Genova în 1580 - cunoscută sub numele Superba, Stăpâna, Stăpâna Mărilor, Magnifica Republică - a fost un stat independent apărut prin fragmentarea Lombardiei.
Vedea Congresul de la Viena și Republica Genova
Republica Ragusa
Republica Ragusa a fost o republică maritimă centrată în orașul Dubrovnik (Ragusa în italiană și latină) din Dalmația (astăzi în Croația sudică), care a existat între 1358 și 1808.
Vedea Congresul de la Viena și Republica Ragusa
Republicanism
Republicanismul este un concept complex, pretabil mai multor domenii ale studiilor umaniste, precum istoria și teoria politică.
Vedea Congresul de la Viena și Republicanism
Restaurația franceză
Restaurația (în) este numele dat perioadei din Istoria Franței dintre 1814 și 1830.
Vedea Congresul de la Viena și Restaurația franceză
Revoluția Americană
Revoluția Americană cuprinde o serie de evenimente de natură politică, economică, militară, organizatorică și legislativă petrecute în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, mai exact între 1763 și 1791, care au culminat cu apariția unui stat independent și suveran în America de Nord, Statele Unite ale Americii.
Vedea Congresul de la Viena și Revoluția Americană
Revoluția de la 1848
Revoluția de la 1848 a fost o revoltă naționalistă a burgheziei europene desfășurată în anii 1848 - 1849, îndreptată împotriva ordinii încă supranaționale stabilite de Congresul de la Viena (1814 - 1815).
Vedea Congresul de la Viena și Revoluția de la 1848
Revoluția Franceză
Revoluția franceză (în) a fost o serie de revolte sociale și politice radicale din Franța, în perioada anilor 1789-1799, care a afectat profund istoria modernă a Franței, marcând declinul puternic al monarhiei și bisericii și apariția democrației și naționalismului.
Vedea Congresul de la Viena și Revoluția Franceză
Revoluție
revoluției franceze. O revoluție (din latină: revolutio.
Vedea Congresul de la Viena și Revoluție
Revoluționar
Un revoluționar este o persoană sau un membru al unui grup care organizează, provoacă sau pledează pentru o schimbare relativ neașteptată și în mod sigur drastică în statu-quoul momentului.
Vedea Congresul de la Viena și Revoluționar
Rheinhessen
Rheinhessen Rheinhessen este o regiune în landul german Renania-Palatinat sau în germană Rheinland-Pfalz (deci nu în landul Hessa, cum s-ar putea crede).
Vedea Congresul de la Viena și Rheinhessen
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Vedea Congresul de la Viena și Români
Salzburg
Salzburg (populație 150.000 în 2006) este al patrulea oraș ca mărime din Austria, capitală a statului federal Salzburg.
Vedea Congresul de la Viena și Salzburg
Savoia
Savoia (în, în, în arpit. Savouè) este o regiune istorică situată în sud-estul Franței, care se află azi în departamentele franceze Haute-Savoie și Savoie.
Vedea Congresul de la Viena și Savoia
Sârbi
Sârbii sunt un popor din ramura slavilor de sud care locuiesc în Europa Centrală și în Balcani (Europa de Sud-Est) între Munții Balcani și Munții Carpați în est și Marea Adriatică în vest.
Vedea Congresul de la Viena și Sârbi
Scandinavia
Harta politică a Scandinaviei Scandinavia pe timpul iernii (19 februarie 2003) Scandinavia este regiunea culturală și istorică a Peninsulei Scandinave, locuită de popoare de sânge germanic: Suedia, Norvegia și Danemarca.
Vedea Congresul de la Viena și Scandinavia
Secularism
Prin secularism sau laicitate se poate înțelege: Cum reprezintă anglo-saxonii secularismul ca independență reciprocă între credințe și stat.
Vedea Congresul de la Viena și Secularism
Seychelles
Seychelles sau Seișele, oficial Republica Seychelles, este o țară insulară formată din 115 insule din Oceanul Indian, la 1,600 km est de Africa, în nordul insulei Madagascar.
Vedea Congresul de la Viena și Seychelles
Sfânta Alianță
Sfânta Alianță a fost o coaliție a Imperiului Rus, Prusiei și Imperiului Austriac creată la inițiativa țarului Alexandru I și semnată pe 26 septembrie 1815 de cele trei mari puteri.
Vedea Congresul de la Viena și Sfânta Alianță
Sfântul Imperiu Roman
Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.
Vedea Congresul de la Viena și Sfântul Imperiu Roman
Sindicat
Un sindicat este o organizație a lucrătorilor, al cărei scop este protejarea drepturilor acestora.
Vedea Congresul de la Viena și Sindicat
Societatea Națiunilor
Societatea Națiunilor sau Liga Națiunilor a fost o organizație interguvernamentală înființată dupa razboiul mondial in 1919 în urma Conferinței de Pace de la Paris, care a pus capăt Primului Război Mondial și precursoarea Organizației Națiunilor Unite.
Vedea Congresul de la Viena și Societatea Națiunilor
Sri Lanka
Sri Lanka (Republica Democratică Socialistă a Sri Lankăi) este o țară insulară asiatică, situată în sudul Asiei, în Oceanul Indian.
Vedea Congresul de la Viena și Sri Lanka
Statele Papale
Statele Papale (nume alternative: Statul Papal, Statele Bisericii sau Statele Pontificale; în; în) au fost o entitate politică importantă din Italia din secolul al VI-lea d.Hr.
Vedea Congresul de la Viena și Statele Papale
Statu-quo
Termenul statu-quo (câteodată scris și status-quo) provine din limba latină și face referire la o stare care a existat înainte și se menține și în prezent.
Vedea Congresul de la Viena și Statu-quo
Suedia
Suedia, oficial Regatul Suediei (în), este o din Europa de Nord.
Vedea Congresul de la Viena și Suedia
Ternopil
Ternopil (în, în) este oraș regional în regiunea Ternopil, Ucraina.
Vedea Congresul de la Viena și Ternopil
Tobago
Tobago Tobago împreună cu insula Trinidad formează statul insular Trinidad-Tobago.
Vedea Congresul de la Viena și Tobago
Tratatul de la Chaumont
Tratatul de la Chaumont a fost o serie de înțelegeri semnate separat, dar având texte identice, dintre Imperiul Austriac, Regatul Prusiei, Imperiul Rus și Regatul Unit datată pe 1 martie 1814, dar semnate în fapt pe 9 sau 19 martie.
Vedea Congresul de la Viena și Tratatul de la Chaumont
Tratatul de la Paris (1814)
Tratatul de la Paris, semnat la 30 mai 1814, a pus capăt războiului dintre Franța și Coaliția a șasea, parte a războaielor napoleoniene, în urma unui armistițiu semnat la 23 aprilie între Charles, Contele de Artois și aliați.
Vedea Congresul de la Viena și Tratatul de la Paris (1814)
Uniune personală
Uniunea personală este situația rezultată atunci când două sau mai multe state diferite au același monarh, deși legile, frontierele și interesele lor rămân distincte.
Vedea Congresul de la Viena și Uniune personală
Veneția
Bazilica San Marco thumb Veneția (în, în venețiană Venèxia sau Venèzsia sau) este principalul oraș al regiunii Veneto și al Italiei nord-orientale.
Vedea Congresul de la Viena și Veneția
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Vedea Congresul de la Viena și Viena
Württemberg
Württemberg este o regiune în sud-vestul Germaniei.
Vedea Congresul de la Viena și Württemberg
Westfalia
Provincia Westfalen (1905) Westfalia (în germană: Westfalen) este astăzi o regiune care face parte din partea de nord-est a landului Renania de Nord - Westfalia, cuprinzând substanțial fosta provincie prusacă Westfalia.
Vedea Congresul de la Viena și Westfalia
Wilhelm von Humboldt
Wilhelm von Humboldt Friedrich Wilhelm Christian Carl Ferdinand von Humboldt (n.1767, Potsdam-d.1835, Tegel) a fost un filozof politic și lingvist german, reprezentant al liberalismului clasic.
Vedea Congresul de la Viena și Wilhelm von Humboldt
1814
1814 (MDCCCXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Vedea Congresul de la Viena și 1814
1848
1848 (MDCCCXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Vedea Congresul de la Viena și 1848
Vezi și
1815 în Europa
- Congresul de la Viena
Tratate ale Imperiului Rus
- A doua împărțire a Poloniei
- Abdicarea de la Fontainebleau
- Achiziția teritoriului Alaska
- Alianța celor trei împărați
- Alianța franco-rusă
- Congresul de la Viena
- Convenția anglo-rusă
- Convențiile de la Haga din 1899 și 1907
- Pactul de la Londra (1915)
- Prima împărțire a Poloniei
- Sfânta Alianță
- Tratatul de alianță dintre România și Antanta
- Tratatul de la Berlin (1878)
- Tratatul de la Constantinopol (1832)
- Tratatul de la Londra (1827)
- Tratatul de la Londra (1839)
- Tratatul de la Londra (1867)
- Tratatul de la Londra (1913)
- Tratatul de la Paris (1814)
- Tratatul de la Paris (1856)
- Tratatul de la Portsmouth
- Tratatul de la Sankt Petersburg din 1762
- Tratatul de la Turkmenchay
- Tratatul de pace de la Adrianopol (1829)
- Tratatul de reasigurare
Tratate de pace
- Acordul de la Brioni
- Acordul de la Dayton
- Congresul de la Viena
- Memorandumul de la Moscova din 1997
- Pacea Religioasă de la Augsburg
- Pacea de la Passau
- Pacea lui Nicias
- Pactul Kellogg-Briand
- Tratat de pace
- Tratatul de la Eger
- Tratatul de la Lausanne
- Tratatul lui Lutatius
Cunoscut ca Congresul de la Viena, 1815, Criza polono-saxonă.