Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Iugoslavia

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Iugoslavia

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei vs. Iugoslavia

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei, cunoscut cu abrevierea iugoslavă AVNOJÎn Antifašističko vijeće/veće narodnog oslobođenja Jugoslavije, Антифашистичко веће народног ослобођења Југославије; Antifašistični svet narodne osvoboditve Jugoslavije; Антифашистичко собрание за народно ослободување на Југославија a fost organul deliberativ și legislativ înființat în orașul bosniac Bihać din fosta Iugoslavie în noiembrie 1942. Localizarea generală a entităților politice cunoscute sub numele de Iugoslavia. Granițele exacte s-au schimbat pe parcursul anilor. Iugoslavia (bosniacă, croată, macedoneană, muntenegreană, sârbă, sârbo-croată sau croato-sârbă, slovenă: Jugoslavija; chirilice: Југославија; literalmente în română: "Slavia de Sud" sau "Țara slavilor de sud") este un termen care descrie trei entități politice care au existat succesiv, în peninsula Balcanică, din Europa, în cea mai mare parte a secolului XX.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei · Al Doilea Război Mondial și Iugoslavia · Vezi mai mult »

Armata Roșie

Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.

Armata Roșie și Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei · Armata Roșie și Iugoslavia · Vezi mai mult »

Belgrad

Belgrad (în) este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei.

Belgrad și Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei · Belgrad și Iugoslavia · Vezi mai mult »

Bihać

Sigilii ale orașului Bihać din secolul al XIV-lea. Bihać (în varianta chirilică: Бихаћ) este un oraș și centrul administrativ al Cantonului Una-Sana din Federația Bosniei și Herțegovinei, o entitate autonomă din statul modern Bosnia și Herțegovina.

Bihać și Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei · Bihać și Iugoslavia · Vezi mai mult »

Bosnia (regiune)

Din punct de vedere istoric și geografic, regiunea Bosnia (alfabetul chirilic: Босна) cuprinde partea de nord a Bosniei și Herțegovinei de astăzi.

Bosnia (regiune) și Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei · Bosnia (regiune) și Iugoslavia · Vezi mai mult »

Cetnici

Cetnicii (în limba sârbă: Четници, Četnici), oficial „Armata iugoslavă din patrie” (Jugoslovenska vojska u otadžbini, JVUO), au fost o mișcare paramilitară regalistă.

Cetnici și Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei · Cetnici și Iugoslavia · Vezi mai mult »

Conferința de la Teheran

Roosevelt, Stalin și Churchill în fața ambasadei sovietice din Teheran Conferința de la Teheran (28 noiembrie - 1 decembrie 1943, Teheran, Iran) a fost organizată pentru punerea la punct a unor probleme de importanță vitală pentru mersul celui de-Al Doilea Război Mondial și organizarea lumii postbelice, ca urmare a marilor victorii aliate din cursul anului 1943.

Conferința de la Teheran și Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei · Conferința de la Teheran și Iugoslavia · Vezi mai mult »

Iosif Vissarionovici Stalin

Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Iosif Vissarionovici Stalin · Iosif Vissarionovici Stalin și Iugoslavia · Vezi mai mult »

Iosip Broz Tito

Iosip Broz Tito (nume la naștere Josip Broz; în chirilica sârbo-croată: Јосип Броз Тито) a fost un revoluționar comunist iugoslav și om de stat.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Iosip Broz Tito · Iosip Broz Tito și Iugoslavia · Vezi mai mult »

Liga Comuniștilor din Iugoslavia

Liga Comuniștilor din Iugoslavia (în), inițial Partidul Comunist din Iugoslavia (în) (înainte de 1952) a fost un partid comunist major în Iugoslavia.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Liga Comuniștilor din Iugoslavia · Iugoslavia și Liga Comuniștilor din Iugoslavia · Vezi mai mult »

Limba croată

Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Limba croată · Iugoslavia și Limba croată · Vezi mai mult »

Limba macedoneană

Limba macedoneană (македонски) este o limbă indo-europeană, membră a grupului sudic al limbilor slave, înrudită îndeaproape cu limba bulgară.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Limba macedoneană · Iugoslavia și Limba macedoneană · Vezi mai mult »

Limba sârbă

limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Limba sârbă · Iugoslavia și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Limba slovenă

Limba slovenă (slovenščina sau slovenski jezik) este o limba indo-europeană din ramura limbilor slave sudice.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Limba slovenă · Iugoslavia și Limba slovenă · Vezi mai mult »

Lovitura de stat din Iugoslavia (1941)

Lovitura de stat a avut loc la 27 martie 1941 în Belgrad, Regatul Iugoslaviei.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Lovitura de stat din Iugoslavia (1941) · Iugoslavia și Lovitura de stat din Iugoslavia (1941) · Vezi mai mult »

Pactul Tripartit

Pactul Tripartit, Pactul celor trei puteri, Pactul Axei, Pactul celor trei căi sau Tratatul Tripartit a fost semnat la Berlin pe 27 septembrie 1940 de Saburo Kurusu (pentru Imperiul Japonez), Adolf Hitler (pentru Germania Nazistă), și Galeazzo Ciano (pentru Italia Fascistă), care a pus bazele unei alianțe militaro-politice și a fost actul oficial de constituire al Axei Berlin-Roma-Tokyo, care s-a opus Aliaților.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Pactul Tripartit · Iugoslavia și Pactul Tripartit · Vezi mai mult »

Partizanii iugoslavi

Steagul partizanlor iugoslavi Partizanii (alfabetul chirilic: Партизани) a fost o mișcare socialistă de rezistență armată împotriva forțelor Axei și a colaboratorilor lor din Balcani în timpul Războiului de eliberare națională a Iugoslaviei, parte a celui de-al Doilea Război Mondial.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Partizanii iugoslavi · Iugoslavia și Partizanii iugoslavi · Vezi mai mult »

Petru al II-lea al Iugoslaviei

Petru al II-lea (cunoscut și sub numele de Petru al II-lea Karađorđević; n. 6 septembrie 1923, Belgrad – d. 3 noiembrie 1970, Denver, Colorado) a fost ultimul rege al Iugoslaviei, părinții săi fiind Alexandru I și Maria a Iugoslaviei.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Petru al II-lea al Iugoslaviei · Iugoslavia și Petru al II-lea al Iugoslaviei · Vezi mai mult »

Provincia Socialistă Autonomă Voivodina

Provincia Socialistă Autonomă Voivodina (sârbo-croată:Socijalistička Autonomna Pokrajina Vojvodina, Социјалистичка Аутономна Покрајина Војводина), cunoscută și cu numele P.S.A. Voivodina (Chirilice: САП Војводина) a fost una din cele două regiuni socialiste autonome ale Republicii Socialiste Serbia din 1963 până în 1990 și a făcut parte din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia din 1974 până în 1990.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Provincia Socialistă Autonomă Voivodina · Iugoslavia și Provincia Socialistă Autonomă Voivodina · Vezi mai mult »

Puterile Axei

Puterile Axei au fost națiunile care au luptat contra Aliaților în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Puterile Axei · Iugoslavia și Puterile Axei · Vezi mai mult »

Regatul Iugoslaviei

Regatul Iugoslaviei a fost regatul slavilor de sud din nord-vestul Balcanilor, care a existat începând cu sfârșitul Primului Război Mondial, până la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Regatul Iugoslaviei · Iugoslavia și Regatul Iugoslaviei · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina

Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina (sârbo-croată: Socijalistička Republika Bosna i Hercegovina, Социјалистичка Pепублика Босна и Херцеговина) a fost un stat socialist, și o țară constituțională a fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina · Iugoslavia și Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Croația

Republica Socialistă Croația (deseori abreviat R.S. Croația; croată: Socijalistička Republika Hrvatska, SR Hrvatska) a fost un stat socialist și țară constituțională suverană în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Republica Socialistă Croația · Iugoslavia și Republica Socialistă Croația · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Iugoslavia și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Slovenia

Republica Socialistă Slovenia (în) a fost un stat socialist, o țară constituentă a Republicii Socialiste Federative Iugoslave din 1963 până în 1990 când Slovenia a părăsit infrastructura comunistă și a devenit o republică democratică constituentă în cadrul Iugoslaviei.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Republica Socialistă Slovenia · Iugoslavia și Republica Socialistă Slovenia · Vezi mai mult »

Statul Independent al Croației

Statul Independent al Croației (în, chirilic: Независна Држава Хрватска, NDH; în Unabhängiger Staat Kroatien; în) a fost un stat marionetă fascist în Europa.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Statul Independent al Croației · Iugoslavia și Statul Independent al Croației · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Iugoslavia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Ustașa

Ustașa (în croată ustaša înseamnă răsculat, insurgent) a fost mișcare fascistă, ultranaționalistă, teroristă și separatistă croată înființată în 1929 de avocatul Ante Pavelić, cu puțin timp înainte de instaurarea de către regele Alexandru I în Iugoslavia a unui regim forte, ce accentua dominația sârbă.

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Ustașa · Iugoslavia și Ustașa · Vezi mai mult »