Constituția de la 3 mai 1791 și Șleahtă

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Constituția de la 3 mai 1791 și Șleahtă

Constituția de la 3 mai 1791 vs. Șleahtă

Manuscrisul oficial al constituţiei de la 3 mai Constituția poloneză de la 3 mai 1791 (în; în) este în general cunoscută ca prima constituție națională a lumii moderne din Europa și a doua din lume după constituția Statelor Unite. ''Szlachcic'' polonez Șleahta (în poloneză: szlachta) era clasa socială a nobililor în Regatul Poloniei și în Marele Ducat al Lituaniei, (care au format Uniunea statală polono-lituaniană).

A Doua Republică Poloneză

A Doua Republică Poloneză (în) este numele neoficial dat Poloniei între Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial.

A Doua Republică Poloneză și Constituția de la 3 mai 1791 · A Doua Republică Poloneză și Șleahtă · Vezi mai mult »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Constituția de la 3 mai 1791 · Al Doilea Război Mondial și Șleahtă · Vezi mai mult »

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Constituția de la 3 mai 1791 și Europa · Europa și Șleahtă · Vezi mai mult »

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Constituția de la 3 mai 1791 și Franța · Franța și Șleahtă · Vezi mai mult »

Iobăgie

Costume ale sclavilor și ale iobagilor din secolul al VI-lea – secolul al XII-lea Iobăgia a fost sistemul juridic prin care țăranul iobag (din) era „legat” de pământul unui stăpân feudal, pe care trăia și muncea, depinzând cu persoana și cu bunurile sale de acesta.

Constituția de la 3 mai 1791 și Iobăgie · Iobăgie și Șleahtă · Vezi mai mult »

Jan Zamoyski

Jan Zamoyski a fost un magnat polonez, primul duce de Zamość, secretar (din 1566) și apoi cancelar al Coroanei (după 1576), mare cancelar (din 1578) și hatman (din 1581), staroste al Cracoviei (din 1580 până în 1585), staroste de Belz, Międzyrzecze, Krzeszów, Knyszyn și Derpsk.

Constituția de la 3 mai 1791 și Jan Zamoyski · Jan Zamoyski și Șleahtă · Vezi mai mult »

Libertatea de Aur

Libertatea de Aur (în limba), uneori menționată ca Libertățile de Aur sau Democrația nobililor în limba, se referă la un sistem politic aristocratic unic în Regatul Poloniei și mai târziu, după Uniunea de la Lublin (1569), în Uniunea statală polono-lituaniană.

Constituția de la 3 mai 1791 și Libertatea de Aur · Libertatea de Aur și Șleahtă · Vezi mai mult »

Liberum veto

Sesiune a Sejmului în 1622 în Castelul Regal din Varșovia Liberum veto (în limba latină înseamnă "drept de veto liber"), altfel spus o instituție parlamentară a dreptului de protest în Sejm (legislativ) în Uniunea statală polono-lituaniană.

Constituția de la 3 mai 1791 și Liberum veto · Liberum veto și Șleahtă · Vezi mai mult »

Republica Populară Polonă

Republica Populară Polonă (limba poloneză: Polska Rzeczpospolita Ludowa, PRL) a fost numele oficial al Poloniei din 1952 până in 1989, în timpul în care țara a fost condusă de comuniștii din Partidul Muncitoresc Unit Polonez (Polska Zjednoczona Partia Robotnicza, sau PZPR).

Constituția de la 3 mai 1791 și Republica Populară Polonă · Republica Populară Polonă și Șleahtă · Vezi mai mult »

Seimul Poloniei

Clădirea Sejmului din Varşovia Seimul Poloniei (în, "Seimul Republicii Poloneze") este din secolul XV cea mai înaltă instituție a puterii legislative din Polonia.

Constituția de la 3 mai 1791 și Seimul Poloniei · Seimul Poloniei și Șleahtă · Vezi mai mult »

Senator

Termenul de Senator/ Senatoare, provenit din latină, senatus.

Constituția de la 3 mai 1791 și Senator · Senator și Șleahtă · Vezi mai mult »

Uniunea statală polono-lituaniană

Uniunea statală polono-lituaniană, numită în mod oficial „Republica celor două națiuni” ori „Federația celor două națiuni” (în, în, în, în), a fost o federație monarhică formată în 1569 de Regatul Poloniei și Marele Ducat al Lituaniei și care a existat până la ultima împărțire a Poloniei din 1795.

Constituția de la 3 mai 1791 și Uniunea statală polono-lituaniană · Uniunea statală polono-lituaniană și Șleahtă · Vezi mai mult »

Varșovia

Varșovia este capitala Poloniei din 1596, când Regele Sigismund al III-lea a mutat capitala de la Cracovia.

Constituția de la 3 mai 1791 și Varșovia · Varșovia și Șleahtă · Vezi mai mult »