acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Craiova și Nicolae Iorga
Craiova și Nicolae Iorga au 40 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Alexandru D. Xenopol, Austria, Biserica Ortodoxă Română, Bogdan Petriceicu Hasdeu, București, Cadrilater, Comunități etnice în România, Constantin Brâncoveanu, Constantin Rădulescu-Motru, Dionisie M. Pippidi, Elveția, Țara Românească, Etnografie, Evul Mediu, Familia Craiovescu, Franța, Germania, Germanii din România, Istoria evreilor din România, Italia, Lyon, Mihai Viteazul, Moldova, Nicolae Iorga, Primul Război Mondial, Războaiele Balcanice, Revoluția de la 1821, Romantism, Români, ..., România, România Mare, Secolul al XX-lea, Spiru Haret, Suedia, Titu Maiorescu, Transilvania, Tudor Arghezi, Tudor Vladimirescu, Unirea Principatelor Române. Extinde indicele (10 Mai Mult) »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Craiova · Al Doilea Război Mondial și Nicolae Iorga ·
Alexandru D. Xenopol
Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 23, după alte surse 24 martie 1847, Iași – d. 27 februarie 1920, București) a fost un istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român.
Alexandru D. Xenopol și Craiova · Alexandru D. Xenopol și Nicolae Iorga ·
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Austria și Craiova · Austria și Nicolae Iorga ·
Biserica Ortodoxă Română
Biserica Ortodoxă Română (acronim BOR) este una din bisericile autocefale ale creștinismului ortodox.
Biserica Ortodoxă Română și Craiova · Biserica Ortodoxă Română și Nicolae Iorga ·
Bogdan Petriceicu Hasdeu
Bogdan Petriceicu Hasdeu (nume la naștere Tadeu Hîjdeu) a fost un scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești.
Bogdan Petriceicu Hasdeu și Craiova · Bogdan Petriceicu Hasdeu și Nicolae Iorga ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
București și Craiova · București și Nicolae Iorga ·
Cadrilater
Legea de alipire a Cadrilaterului la România, 1913 Cadrilaterul (denumit și Dobrogea de Sud și, în perioada interbelică, Dobrogea Nouă) este denumirea românească a părții de sud a Dobrogei, aflată în Bulgaria și mărginită de Dunăre la NV, râurile Beli Lom și Kamchiya la S și Marea Neagră la E. Numele, apărut la generalii români în 1913, în decursul celui de-al doilea război balcanic, înseamnă „patrulater” și provine.
Cadrilater și Craiova · Cadrilater și Nicolae Iorga ·
Comunități etnice în România
''Repartiția naționalităților în țările unde predomină românii'' (1919), a lui Emmanuel de Martonne. În România trăiesc alături de comunitatea românească diferite comunități etnice, cu tradiții culturale, lingvistice și religioase specifice.
Comunități etnice în România și Craiova · Comunități etnice în România și Nicolae Iorga ·
Constantin Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu (n. 1654 – d. 15/26 august 1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.
Constantin Brâncoveanu și Craiova · Constantin Brâncoveanu și Nicolae Iorga ·
Constantin Rădulescu-Motru
Constantin Rădulescu-Motru, a fost un filozof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru român, academician și președinte al Academiei Române între 1938 - 1941, personalitate marcantă a României primei jumătăți a secolului al XX-lea.
Constantin Rădulescu-Motru și Craiova · Constantin Rădulescu-Motru și Nicolae Iorga ·
Dionisie M. Pippidi
Dionisie Mihail Pippidi (n. 17/30 decembrie 1905, Craiova – d. 19 iulie 1993, București) a fost un arheolog, epigrafist și istoric român, membru titular al Academiei Române.
Craiova și Dionisie M. Pippidi · Dionisie M. Pippidi și Nicolae Iorga ·
Elveția
Elveția (în Numele în germana elvețiană este scris uneori și Schwyz ori Schwiiz. Schwyz este și numele în germana standard al unuia dintre cantoane.; în; în; în sau), denumită complet Confederația Elvețiană (în, de unde și abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome.
Craiova și Elveția · Elveția și Nicolae Iorga ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Craiova și Țara Românească · Nicolae Iorga și Țara Românească ·
Etnografie
Etnografia (Greacă ethnos.
Craiova și Etnografie · Etnografie și Nicolae Iorga ·
Evul Mediu
Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.
Craiova și Evul Mediu · Evul Mediu și Nicolae Iorga ·
Familia Craiovescu
Familia Craioveștilor este una din cele mai vechi și renumite familii boierești din Țara Românească.
Craiova și Familia Craiovescu · Familia Craiovescu și Nicolae Iorga ·
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Craiova și Franța · Franța și Nicolae Iorga ·
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Craiova și Germania · Germania și Nicolae Iorga ·
Germanii din România
Harta ponderii germanilor în fiecare comună (2002) Zone tradițional germane din Transilvania, Satu Mare și Banat în care au deținut majoritatea în trecut Inscripție bilingvă în Sibiu Inscripție trilingvă în Satu Mare Germanii din România (în) reprezintă o minoritate etnică din interiorul României.
Craiova și Germanii din România · Germanii din România și Nicolae Iorga ·
Istoria evreilor din România
Teatrul evreiesc de stat din București Sinagoga Neologă din Brașov din 1901 Istoria evreilor din România se referă la evoluția minorității de etnie evreiască pe teritoriul actual al României de-a lungul istoriei.
Craiova și Istoria evreilor din România · Istoria evreilor din România și Nicolae Iorga ·
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Craiova și Italia · Italia și Nicolae Iorga ·
Lyon
Lyon este un oraș în Franța situat la confluența fluviului Rhône cu râul Saône, la 460 km spre sud-est de Paris și la 314 km spre nord de Marsilia.
Craiova și Lyon · Lyon și Nicolae Iorga ·
Mihai Viteazul
Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.
Craiova și Mihai Viteazul · Mihai Viteazul și Nicolae Iorga ·
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Craiova și Moldova · Moldova și Nicolae Iorga ·
Nicolae Iorga
Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga,Iova, p. xxvii. n. 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român.
Craiova și Nicolae Iorga · Nicolae Iorga și Nicolae Iorga ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Craiova și Primul Război Mondial · Nicolae Iorga și Primul Război Mondial ·
Războaiele Balcanice
Granițele Balcanilor după primul și respectiv cel de-al doilea război balcanic (1912-1913) Grupurile etnice din Peninsula Balcanică și Asia Mică în 1923, Historical Atlas de William R. Shepherd, New York (harta nu reflectă rezultatele transferului de populație dintre Grecia și Turcia) Războaiele Balcanice au fost două războaie în Europa de sud-est în 1912-1913 în timpul cărora statele Ligii Balcanice (Bulgaria, Muntenegru, Grecia, și Serbia) întâi au cucerit teritoriile otomane Macedonia, Albania și majoritatea Traciei, și apoi nu s-au înțeles asupra împărțirii teritoriilor cucerite.
Craiova și Războaiele Balcanice · Nicolae Iorga și Războaiele Balcanice ·
Revoluția de la 1821
Revoluția de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României.
Craiova și Revoluția de la 1821 · Nicolae Iorga și Revoluția de la 1821 ·
Romantism
Caspar David Friedrich''Der Wanderer über dem Nebelmeer'', 1818(Hoinarul deasupra mării de ceață) Romantismul (numit și Perioada Romantică) a fost o mișcare artistică, literară și intelectuală apărută în Europa pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, atingând apogeul pe la începutul anilor 1800.
Craiova și Romantism · Nicolae Iorga și Romantism ·
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Craiova și Români · Nicolae Iorga și Români ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Craiova și România · Nicolae Iorga și România ·
România Mare
România Mare (România interbelică, România Întregită) e o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.
Craiova și România Mare · Nicolae Iorga și România Mare ·
Secolul al XX-lea
Conform calendarului gregorian, secolul al XX-lea a început la 1 ianuarie 1901 și s-a sfârșit la 31 decembrie 2000.
Craiova și Secolul al XX-lea · Nicolae Iorga și Secolul al XX-lea ·
Spiru Haret
Spiru C. Haret (n. 15 februarie 1851, Iași – d. 17 decembrie 1912, București) a fost un matematician, astronom și pedagog român de origine armeană, renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția de ministru al educației, pe care a deținut-o de trei ori.
Craiova și Spiru Haret · Nicolae Iorga și Spiru Haret ·
Suedia
Suedia, oficial Regatul Suediei (în), este o din Europa de Nord.
Craiova și Suedia · Nicolae Iorga și Suedia ·
Titu Maiorescu
Titu Liviu Maiorescu a fost un academician, avocat, critic literar, eseist, estet, filosof, pedagog, politician și scriitor român, mason, cel de-al 23-lea prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX.
Craiova și Titu Maiorescu · Nicolae Iorga și Titu Maiorescu ·
Transilvania
Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.
Craiova și Transilvania · Nicolae Iorga și Transilvania ·
Tudor Arghezi
Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu) a fost un scriitor român, cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului.
Craiova și Tudor Arghezi · Nicolae Iorga și Tudor Arghezi ·
Tudor Vladimirescu
Tudor Vladimirescu a fost o figură emblematică pentru istoria Țării Românești, de la începutul secolului al XIX-lea, fiind conducătorul Revoluției de la 1821, al pandurilor și domn al Țării Românești.
Craiova și Tudor Vladimirescu · Nicolae Iorga și Tudor Vladimirescu ·
Unirea Principatelor Române
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești Drapelul noului stat Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Craiova și Unirea Principatelor Române · Nicolae Iorga și Unirea Principatelor Române ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Craiova și Nicolae Iorga
- Ceea ce au în comun cu Craiova și Nicolae Iorga
- Similarități între Craiova și Nicolae Iorga
Comparație între Craiova și Nicolae Iorga
Craiova are 421 de relații, în timp ce Nicolae Iorga are 627. Așa cum au în comun 40, indicele Jaccard este 3.82% = 40 / (421 + 627).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Craiova și Nicolae Iorga. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
