Craiova și Nicolae Mavrocordat

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Craiova și Nicolae Mavrocordat

Craiova vs. Nicolae Mavrocordat

Craiova este municipiul de reședință al județului Dolj, Oltenia, România, format din localitățile componente Craiova (reședința), Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos, și din satele Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine. Portret oficial Stema prinților Mavrocordat Nicolae Mavrocordat și familia sa, tablou votiv din Biserica Stavropoleos. Nicolae Alexandru Mavrocordat (n. 3 mai 1680, Constantinopol – d. 14 septembrie 1730, București) a fost domnul Moldovei de două ori: 17 noiembrie 1709 - noiembrie 1710 și 1711 - 5 ianuarie 1716 și al Țării Românești, tot de două ori: 21 ianuarie 1716 - 25 noiembrie 1716 și martie 1719 - 14 septembrie 1730.

București

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.

București și Craiova · București și Nicolae Mavrocordat · Vezi mai mult »

Domn

Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești Domnul era conducătorul statului, în Țara Românească și în Moldova, în timpul Evului mediu.

Craiova și Domn · Domn și Nicolae Mavrocordat · Vezi mai mult »

Epoca fanariotă

O imagine a extravaganțelor atribuite fanarioților din Muntenia: Nicolae Mavrogheni călătorind prin București într-o trăsură trasă de cerbi cu coarnele poleite cu aur Fanarioții sau grecii fanarioți (în limba greacă: Φαναριώτες) erau membri ai familiilor aristocratice grecești care locuiau în cartierul Fanar"Phanariote", Encyclopedia Britannica 2006 (Φανάρι).

Craiova și Epoca fanariotă · Epoca fanariotă și Nicolae Mavrocordat · Vezi mai mult »

Țara Românească

Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Craiova și Țara Românească · Nicolae Mavrocordat și Țara Românească · Vezi mai mult »

Pacea de la Passarowitz

Teritoriile atribuite Habsburgilor în urma '''tratatului de la Pojarevăț''' Tratatul de la Passarowitz sau de la Pojarevăț din 21 iulie 1718 a fost cel prin care s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman pe de-o parte și Imperiul Habsburgic și Republica Venețiană de cealaltă parte.

Craiova și Pacea de la Passarowitz · Nicolae Mavrocordat și Pacea de la Passarowitz · Vezi mai mult »