Similarități între Criza dinastică din România și Partidul Național-Țărănesc
Criza dinastică din România și Partidul Național-Țărănesc au 26 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Alba Iulia, Alexandru Averescu, Alexandru Vaida-Voevod, Carol al II-lea al României, Consiliul de Coroană, Constantin Sărățeanu, Elena Lupescu, Ferdinand I al României, Gheorghe Buzdugan (magistrat), Gheorghe I. Brătianu, Gheorghe Mironescu, Ion I.C. Brătianu, Ion Mihalache, Iuliu Maniu, Mihail Manoilescu, Nicolae Iorga, Parlamentul României, Partidul Țărănesc, Partidul Național Liberal, Partidul Național-Țărănesc, Primul Război Mondial, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, România, Vintilă I. C. Brătianu, 8 iunie.
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Criza dinastică din România · Al Doilea Război Mondial și Partidul Național-Țărănesc ·
Alba Iulia
Alba Iulia, în slavona veche Bălgrad, (în, în traducere: Cetatea Albă a lui Iuliu, în latina medievală Albensis Transsilvane, în, apoi Karlsburg) este municipiul de reședință al județului Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Alba Iulia (reședința), Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa.
Alba Iulia și Criza dinastică din România · Alba Iulia și Partidul Național-Țărănesc ·
Alexandru Averescu
Alexandru Averescu a fost mareșal al României, general de armată și comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial, fiind deseori creditat pentru puținele succese militare ale României.
Alexandru Averescu și Criza dinastică din România · Alexandru Averescu și Partidul Național-Țărănesc ·
Alexandru Vaida-Voevod
Alexandru Vaida-Voevod, a fost un om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc.
Alexandru Vaida-Voevod și Criza dinastică din România · Alexandru Vaida-Voevod și Partidul Național-Țărănesc ·
Carol al II-lea al României
Carol al II-lea al României a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940.
Carol al II-lea al României și Criza dinastică din România · Carol al II-lea al României și Partidul Național-Țărănesc ·
Consiliul de Coroană
Consiliul de Coroană a fost o structură politică cu caracter consultativ care funcționa pe lângă regele României și care era compusă din membri selectați de acesta, de regulă, dintre foștii prim-miniștri și șefii partidelor politice importante, la care se adăugau membrii Guvernului.
Consiliul de Coroană și Criza dinastică din România · Consiliul de Coroană și Partidul Național-Țărănesc ·
Constantin Sărățeanu
Constantin Sărățeanu (n. 18 iunie 1862, Buzău – d. 23 mai 1935, București) a fost un magistrat și om politic român, care a îndeplinit funcțiile de ministru de interne (1918) și de membru al Regenței instituite în urma renunțării la tron a principelui Carol (1929-1930).
Constantin Sărățeanu și Criza dinastică din România · Constantin Sărățeanu și Partidul Național-Țărănesc ·
Elena Lupescu
Elena „Magda” Lupescu, Principesă de Hohenzollern a fost amanta și apoi soția regelui Carol al II-lea al României.
Criza dinastică din România și Elena Lupescu · Elena Lupescu și Partidul Național-Țărănesc ·
Ferdinand I al României
Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia), numit și Întregitorul și Ferdinand cel Loial, a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa.
Criza dinastică din România și Ferdinand I al României · Ferdinand I al României și Partidul Național-Țărănesc ·
Gheorghe Buzdugan (magistrat)
Gheorghe Buzdugan a fost un om politic și un jurist român, membru de onoare (din 1929) al Academiei Române.
Criza dinastică din România și Gheorghe Buzdugan (magistrat) · Gheorghe Buzdugan (magistrat) și Partidul Național-Țărănesc ·
Gheorghe I. Brătianu
Gheorghe (George) I. Brătianu (n. 28 ianuarie 1898, Ruginoasa, județul Iași – d. 23 sau 27 aprilie 1953, Sighetu Marmației) a fost un istoric, politician și profesor universitar român, membru titular al Academiei Române.
Criza dinastică din România și Gheorghe I. Brătianu · Gheorghe I. Brătianu și Partidul Național-Țărănesc ·
Gheorghe Mironescu
Gheorghe Mironescu (n. 28 ianuarie 1874, Vaslui — d. 9 octombrie 1949, București) a fost un politician român.
Criza dinastică din România și Gheorghe Mironescu · Gheorghe Mironescu și Partidul Național-Țărănesc ·
Ion I.C. Brătianu
Ion I.C. Brătianu (cunoscut și ca Ionel Brătianu, n. 20 august 1864, Florica, azi Ștefănești, Argeș – d. 24 noiembrie 1927, București) a fost un om politic român, care a jucat un rol de primă importanță în Marea Unire din 1918 și în viața politică din România modernă.
Criza dinastică din România și Ion I.C. Brătianu · Ion I.C. Brătianu și Partidul Național-Țărănesc ·
Ion Mihalache
Ion Mihalache a fost învățător, politician, ministru în mai multe guverne, fondator și președinte al Partidului Țărănesc, vice-președinte și președinte (21 noiembrie 1933 - 23 noiembrie 1937) al Partidului Național-Țărănesc.
Criza dinastică din România și Ion Mihalache · Ion Mihalache și Partidul Național-Țărănesc ·
Iuliu Maniu
Iuliu Maniu a fost un politician român, greco-catolic, deputat român de Transilvania în Dieta de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet.
Criza dinastică din România și Iuliu Maniu · Iuliu Maniu și Partidul Național-Țărănesc ·
Mihail Manoilescu
Mihail Manoilescu (n. 9 decembrie 1891, Tecuci – d. 30 decembrie 1950, închisoarea Sighet) a fost un publicist, gânditor economic și politic, politician român dintr-o veche familie aristocratică.
Criza dinastică din România și Mihail Manoilescu · Mihail Manoilescu și Partidul Național-Țărănesc ·
Nicolae Iorga
Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga,Iova, p. xxvii. n. 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român.
Criza dinastică din România și Nicolae Iorga · Nicolae Iorga și Partidul Național-Țărănesc ·
Parlamentul României
Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României.
Criza dinastică din România și Parlamentul României · Parlamentul României și Partidul Național-Țărănesc ·
Partidul Țărănesc
Partidul Țărănesc a fost un partid politic format după primul război mondial sub conducerea lui Ion Mihalache, care, în anul 1926 a fuzionat cu Partidul Național Român din Transilvania pentru a forma Partidul Național-Țărănesc.
Criza dinastică din România și Partidul Țărănesc · Partidul Național-Țărănesc și Partidul Țărănesc ·
Partidul Național Liberal
Partidul Național Liberal se poate referi la.
Criza dinastică din România și Partidul Național Liberal · Partidul Național Liberal și Partidul Național-Țărănesc ·
Partidul Național-Țărănesc
Partidul Național Țărănesc a fost un partid politic format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Național Român din Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul Țărănesc din Vechiul Regat (prezidat de Ion Mihalache).
Criza dinastică din România și Partidul Național-Țărănesc · Partidul Național-Țărănesc și Partidul Național-Țărănesc ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Criza dinastică din România și Primul Război Mondial · Partidul Național-Țărănesc și Primul Război Mondial ·
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (în), cunoscut sub numele de Regatul Unit (în,, pe scurt UK) sau Marea Britanie (în sau doar), este o țară suverană din Europa occidentală.
Criza dinastică din România și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord · Partidul Național-Țărănesc și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Criza dinastică din România și România · Partidul Național-Țărănesc și România ·
Vintilă I. C. Brătianu
Vintilă I.C. Brătianu (n. 16 septembrie 1867, București – d. 22 decembrie 1930, București) a fost cel de-al 31-lea prim-ministru al României în perioada 1927-1928.
Criza dinastică din România și Vintilă I. C. Brătianu · Partidul Național-Țărănesc și Vintilă I. C. Brătianu ·
8 iunie
---- 8 iunie este a 159-a zi a calendarului gregorian și ziua a 160-a în anii bisecți.
8 iunie și Criza dinastică din România · 8 iunie și Partidul Național-Țărănesc ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Criza dinastică din România și Partidul Național-Țărănesc
- Ceea ce au în comun cu Criza dinastică din România și Partidul Național-Țărănesc
- Similarități între Criza dinastică din România și Partidul Național-Țărănesc
Comparație între Criza dinastică din România și Partidul Național-Țărănesc
Criza dinastică din România are 66 de relații, în timp ce Partidul Național-Țărănesc are 167. Așa cum au în comun 26, indicele Jaccard este 11.16% = 26 / (66 + 167).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Criza dinastică din România și Partidul Național-Țărănesc. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: